Banca Centrală a Italiei înrăutăţeşte previziunile privind creşterea economiei, după escaladarea tensiunilor comerciale

Banca Centrală a Italiei a revizuit vineri în scădere previziunile privind evoluţia economiei în 2025, 2026 şi 2027, din cauza “înăspririi politicilor comerciale”, transmit ANSA şi Reuters, potrivit Agerpres.

Italia, a treia economiei a zonei euro, ar urma să înregistreze o creştere de 0,6% anul acesta (faţă de un nivel de 0,8% previzionat în decembrie), de 0,8% anul viitor (comparativ cu un nivel de 1,1% previzionat anterior) şi de 0,7% în 2027 (faţă de un nivel de 0,9% previzionat în decembrie).

Noile prognoze includ “o primă şi parţială evaluare” a taxelor vamale anunţate de preşedintele Donald Trump, dar nu iau în considerare posibilele măsuri de retorsiune sau evoluţiile de pe pieţele internaţionale, a precizat Banca Centrală a Italiei.

Sâmbătă, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgettie a avertizat asupra impunerii unor măsuri de retorsiune Statelor Unite, ca răspuns la anunţul preşedintelui Donald Trump privind taxele vamale impuse partenerilor comerciali.

Italia, care înregistrează un excedent comercial major pe relaţia cu SUA, se va confrunta cu taxe vamale de 20%, alături de celelalte state membre UE.

Pentru a compensa efectele economice negative pe care probabil le vor avea taxele vamale, Giorgetti a spus că UE ar trebui să permită statelor membre să-şi majoreze cheltuielile fără a încălca reglementările fiscale ale blocului comunitar. Italia, care are a doua cea mai ridicată datorie din zona euro, cere în mod frecvent Bruxelles-ului să permită mai multă marjă de manevră bugetară.

Deficitul bugetar al Italiei a scăzut anul trecut mai mult decât se estima, la 3,4% din PIB, deşi creşterea economică a fost sub previziunile Guvernului, arată datele publicate luna trecută de Institutul de Statistică (Istat). Obiectivul autorităţilor de la Roma în acest an era un deficit de 3,8% din PIB, de la 7,2% din PIB în 2023.

Italia este vizată de procedura de deficit excesiv (EDP) şi a promis ca până în 2026 să readucă deficitul sub limita stabilită de UE, de 3% din PIB, şi să înceapă reducerea datoriei ca procent din PIB începând din 2027.

Angajamentul Italiei de reducere a deficitului bugetar devine mai dificil de realizat în urma creşterii mai reduse a economiei în următorii ani. Datoria Italiei ar urma să crească la aproape 138% din PIB în 2026, de la 135,3% din PIB anul trecut şi 134,6% din PIB în 2023.

Italia a înregistrat o creştere de 0,7% în 2024, similară cu cea din 2023, în timp ce Guvernul se aştepta la un avans de 1%. Comparativ, Spania şi Franţa au raportat anul trecut creşteri de 3,2% şi, respectiv, 1,1%, în timp ce Germania a înregistrat al doilea declin consecutiv.