“Se impune o abordare integrată în ceea ce priveşte dezvoltarea instrumentelor financiare, pentru a evita suprapunerile şi fragmentarea intervenţiilor, indiferent de sursa de finanţare utilizată, iar intervenţia statului în economie prin intermediul Băncii de Investiţii şi Dezvoltare va contribui la corectarea deficienţelor de piaţă, mobilizarea capitalului privat şi valorificarea mai eficientă a fondurilor europene şi reducerea vulnerabilităţilor macroeconomice”, se arată în proiect, potrivit Agerpres.
În acest sens, studiul de piaţă privind decalajele de finanţare din România, realizat de Banca Europeană de Investiţii (BEI) în anul 2024 evidenţiază domeniile şi sectoarele unde există deficit de finanţare şi unde statul, prin BID, poate interveni cu instrumente specifice de sprijin. Astfel, autorităţile administraţiei publice locale şi operatorii de servicii publice se confruntă cu constrângeri structurale majore.
“Aceste entităţi întâmpină dificultăţi acute în asigurarea cofinanţării obligatorii şi în gestionarea fluxului de numerar necesar susţinerii cheltuielilor eligibile şi neeligibile aferente proiectelor cu finanţare europeană. Adesea aceste entităţi sunt limitate în accesarea serviciilor bancare complete din cauza plafoanelor de îndatorare atinse sau a profilului de risc perceput de băncile comerciale, care evită expunerile pe termen lung specifice proiectelor de infrastructură. Fără mecanisme de garantare sau creditare, riscul dezangajării fondurilor europene şi al adâncirii disparităţilor regionale creşte semnificativ”, conform documentului.
De asemenea, pentru a aborda provocările structurale, este nevoie de sprijin financiar pentru companiile inovative, high-tech care demonstrează un angajament puternic faţă de inovare şi
competitivitate, este nevoie de sprijin pentru firmele specializate în industrii manufacturiere high-tech şi din sectoarele de înaltă tehnologie, intensive în cunoaştere (knowledge intensive sectors), care tind să se confrunte cu constrângeri financiare mai mari, modelul lor de afaceri inovator făcând ca multe dintre aceste companii să fie considerate “prea riscante” de către bănci, care au tendinţa să le respingă cererile de credit.
În plus, se impune asigurarea continuităţii produselor în nume şi cont stat pentru companiile mari şi cu capitalizare medie având în vedere preluarea acestei activităţi de către BID de
la Exim Banca Românească, în aplicarea prevederilor OUG nr. 126/2024.
“Astfel, pentru anul 2026, se autorizează Ministerul Finanţelor să transfere suma de 1 miliard de lei la dispoziţia BID, în scopul implementării instrumentelor de garantare şi finanţare în nume şi cont stat”, se menţionează în proiectul MF.
Documentul mai atrage atenţia că, întrucât sumele returnate de capital sunt estimate a fi reduse în următorii 2 – 4 ani, piaţa riscă un blocaj de lichiditate exact în momentul în care valoarea proiectelor potenţiale de investiţii pentru 2025 – 2026 este estimat la peste 600 milioane de euro, ceea ce impune tranziţia urgentă la mecanisme de finanţare recurente, care să fie susţinute strategic de Banca de Investiţii şi Dezvoltare.
“Pentru a asigura continuitatea, este necesară creşterea rolului BID prin implementarea de produse de tip participaţii la capital şi datorie şi crearea unor vehicule de investiţii dedicate, replicând modele regionale de succes precum ‘Innovate PL’ din Polonia, unde instituţiile de dezvoltare colaborează cu fonduri de investiţii pentru a adresa strategii specifice de piaţă. În complementaritate cu intervenţia BID, maturizarea pieţei locale depinde esenţial de activarea capitalului instituţional autohton, în special a fondurilor de pensii din Pilonul 2, care gestionează active de peste 40 miliarde euro, dar au o expunere minimă în economia reală prin acest tip de instrumente. Astfel, prin instrumentele BID şi mobilizarea fondurilor de pensii ar asigura nu doar acoperirea deficitului de finanţare post-PNRR, ci şi reducerea decalajelor faţă de alte pieţe regionale şi europene, transformând capitalul local într-un motor sustenabil de creştere economică şi inovare”, explică proiectul.
În acest context, propunerea de modificare a Legii nr. 411/2004 are ca obiect extinderea cadrului investiţional aplicabil fondurilor de pensii administrate privat, prin ajustarea limitelor şi condiţiilor aferente investiţiilor private de capital, în vederea unei diversificări prudente a portofoliilor şi a unei utilizări mai eficiente a resurselor financiare administrate în interesul participanţilor.
Modificările propuse urmăresc implicarea controlată a unor entităţi cu rol instituţional, precum statul român şi Banca de Investiţii şi Dezvoltare, în structuri de investiţii caracterizate prin
mecanisme adecvate de guvernanţă, transparenţă şi control al riscurilor. Participarea acestora contribuie la creşterea gradului de siguranţă al investiţiilor, menţinând principiile prudenţiale aplicabile sistemului de pensii private şi asigurând protecţia intereselor participanţilor.
Totodată, propunerea legislativă are ca obiectiv sprijinirea finanţării economiei naţionale şi a investiţiilor productive pe termen lung, prin orientarea unei părţi din activele fondurilor de pensii către sectoare cu potenţial de creştere, inovare şi creare de valoare adăugată. Mobilizarea capitalului intern în astfel de investiţii contribuie la consolidarea pieţei de capital, la susţinerea întreprinderilor româneşti, la creşterea competitivităţii economiei şi la reducerea dependenţei de surse externe de finanţare, în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare economică sustenabilă şi cu politicile publice naţionale şi europene, reiese din proiect.
“Modificarea propusă are ca obiect includerea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, alături de statul român, între entităţile a căror participare directă sau indirectă la fondurile de investiţii private de capital permite investirea activelor fondurilor de pensii în această categorie de active. Având în vedere rolul BID de instituţie financiară cu misiune strategică în susţinerea investiţiilor în economie, precum şi implicarea sa în structuri de finanţare cu mecanisme adecvate de guvernanţă şi control al riscurilor, măsura contribuie la creşterea gradului de siguranţă al plasamentelor fondurilor de pensii administrate privat, cu respectarea principiului prudenţial, şi la sprijinirea finanţării economiei naţionale şi a investiţiilor pe termen lung”, subliniază documentul.
| Știri BVB