Banca Japoniei pune capăt ratelor negative, spunând adio epocii politicii radicale

Banca centrală a Japoniei a majorat marți ratele dobânzilor pentru prima dată din 2007, punând capăt singurului regim de dobânzi negative din lume, la primele semne ale creșterii salariale robuste în acest an, potrivit CNBC.

Deși această mișcare a fost prima majorare a ratei dobânzii a Japoniei în 17 ani, aceasta menține în continuare ratele în jurul valorii de zero, deoarece o redresare economică fragilă obligă banca centrală să încetinească în cazul oricărei creșteri suplimentare a costurilor împrumuturilor, spun analiștii.

Schimbarea face din Japonia ultima bancă centrală care a ieșit din ratele negative și pune capăt unei epoci în care factorii de decizie din întreaga lume au încercat să susțină creșterea prin bani ieftini și instrumente monetare neconvenționale.

„BOJ a făcut astăzi primul său pas de încercare către normalizarea politicilor”, a declarat Frederic Neumann, economist-șef pentru Asia la HSBC din Hong Kong.
„Eliminarea ratelor negative ale dobânzilor, în special, semnalează încrederea BOJ că Japonia a ieșit din strânsoarea deflației”.

Banca Japoniei a avertizat că nu este pe cale să se angajeze în majorări agresive ale ratelor dobânzilor, spunând că „anticipează că condițiile financiare acomodative vor fi menținute deocamdată”, având în vedere creșterea fragilă din a patra cea mai mare economie a lumii.

BOJ și-a majorat ratele dobânzilor pe termen scurt la aproximativ 0% până la 0,1% de la -0,1%, conform declarației sale de la sfârșitul reuniunii sale politice de două zile din martie. Regimul de rate negative al Japoniei a fost în vigoare din 2016.

BOJ a abandonat, de asemenea, politica sa radicală de control al curbei randamentelor pentru obligațiunile suverane japoneze, pe care banca centrală a folosit-o pentru a viza ratele dobânzilor pe termen mai lung prin cumpărarea și vânzarea de obligațiuni, după cum este necesar.

BOJ a spus că va continua să cumpere „în mare aceeași cantitate” de obligațiuni guvernamentale ca înainte – în prezent, aproximativ 6 trilioane de yeni pe lună – și să intensifice achizițiile în cazul în care randamentele vor crește rapid. Dacă ar exista o creștere rapidă a ratelor dobânzilor pe termen lung, s+ar recurge la „răspunsuri agile” sub forma unor achiziții majore de JGB și achiziții cu rată fixă de JGB.

În plus, BOJ a decis să întrerupă achizițiile de active riscante, cum ar fi fondurile tranzacționate la bursă (ETF) și trusturile japoneze de investiții imobiliare.

Având în vedere că inflația a depășit ținta de 2% a BOJ de peste un an, mulți jucători de pe piață au preconizat încetarea ratelor dobânzilor negative fie în martie, fie în aprilie.

Acțiunile japoneze au fost volatile marți. Yenul a scăzut la aproape 150 per dolar, deoarece investitorii au considerat îndrumările conciliante ale BOJ ca un semn că diferența de dobândă dintre Japonia și Statele Unite probabil nu se va reduce prea mult.

Piețele se concentrează acum pe conferința de presă post-întâlnire a guvernatorului Kazuo Ueda pentru a găsi indicii despre ritmul creșterilor ulterioare ale ratelor.
Miza este mare. O creștere a randamentelor obligațiunilor ar crește costul finanțării uriașei datorii publice a Japoniei, care, la dimensiunea de două ori mai mare decât economia sa, este cea mai mare dintre economiile avansate.

Sfârșitul ultimului furnizor de fonduri ieftine rămas din lume ar putea, de asemenea, să zguduie piețele financiare globale, deoarece investitorii japonezi, care au făcut investiții în străinătate în căutarea randamentelor, transferă banii înapoi în țara lor de origine.

Sub guvernatorul anterior Kuroda, BOJ a desfășurat un program uriaș de cumpărare de active în 2013, destinat inițial să ridice inflația la o țintă de 2% în aproximativ doi ani.