Banca Naţională a Elveţiei rezistă tendinţelor globale şi păstrează cele mai scăzute dobânzi din lume

Banca Naţională a Elveţiei (SNB) a menţinut politica sa monetară ultra-expansionistă, în linie cu estimările analiştilor, în pofida semnalelor de la Rezerva Federală a SUA (Fed) şi Banca Centrală Europeană (BCE) privind normalizarea politicii în timpul redresării post-pandemie, transmite Reuters, potrivit Agerpres.

Joi, Banca Naţională a Elveţiei a menţinut la minus 0,75% dobânda de politică monetară şi rata dobânzii pentru depozitele constituite la SNB. Instituţia intervine pe pieţele valutare, pentru a opri aprecierea francului elveţian. Moneda Elveţiei este văzută ca o investiţie de refugiu în vremuri de incertitudini, datorită excedentului de cont curent masiv al ţării. Aceste evoluţii forţează SNB să intervină în mod regulat pentru a limita aprecierea francului şi a proteja economia ţării dependentă de exporturi.

SNB a repetat joi angajamentul de a interveni pe pieţele valutare “dacă este necesar” pentru a stopa aprecierea francului elveţian, pe care continuă să-ş descrie ca “extrem de apreciat”.

“SNB menţine politica sa monetară ultra-expansionistă pentru asigurarea stabilităţii preţurilor şi a furniza în continuare sprijin economiei elveţiene, pentru redresarea în urma impactului pandemiei de coronavirus”, se arată în comunicatul instituţiei.

Ritmul redresării economiei “s-a atenuat uşor” din cauza evoluţiilor sub aşteptări din domeniul comerţului şi a sectorului ospitalităţii. Ca urmare, SNB se aşteaptă acum la un avans al PIB-ului Elveţiei de aproximativ 3% în 2021, după ce anterior previziona o expansiune de 3,5%.

Rata inflaţiei în Elveţia ar urma să ajungă la la 0,5% anul acesta, după ce anterior estimase o creştere până la 0,4%, preţurile urmând să crească cu 0,7% şi 0,6% în 2022 şi în 2023, comparativ cu prognoza precedentă de 0,6% pentru ambii ani.

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut miercuri dobânda de politică monetară la un interval cuprins între 0% şi 0,25%, unde este din 15 martie 2020, când pandemia a început să afecteze economia SUA. Fed a semnalat că ar putea începe majorarea dobânzii de politică monetară în cursul anului viitor, mai repede decât a previzionat în urmă cu trei luni, şi un indiciu că este îngrijorată că inflaţia ridicată ar putea persista.

La şedinţa din 9 septembrie, Banca Centrală Europeană a decis să menţină nemodificată dobânda de politica monetară, la cel mai scăzut nivel din istorie, dar a anunţat că va încetini în trimestrul patru din 2021 ritmul programului de achiziţionare în regim de urgenţă în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP), care a ajutat la păstrarea costurilor de împrumut scăzute pentru guverne şi afaceri.

Anticiparea unor astfel de decizii au dus la deprecierea francului elveţian în ultimele săptămâni, după ce în august moneda Elveţiei înregistrase cel mai ridicat nivel din ultimele nouă luni faţă de euro.

Recent, preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei, Thomas Jordan, a declarat că nu există motive de schimbare a politicii monetare ultra-expansioniste a SNB şi a descris folosirea de către banca centrală a celor mai scăzute rate ale dobânzilor din lume ca fiind “absolut necesară”.

“Într-adevăr, nu avem niciun motiv în acest moment să schimbăm politica monetară”, a declarat Jordan, într-un interviu acordat postului elveţian de televiziune TeleZurich.

“Politica noastră monetară este adecvată, deoarece încă avem un nivel al inflaţiei extrem de scăzut, francul elveţian se apreciază puternic, iar asta tinde să pună presiune asupra inflaţiei”, susţine preşedintele SNB.