Studiul, elaborat la cererea colegislatorilor europeni, evaluează impactul potenţial al diferitelor limite de deţinere – până la 3.000 euro de persoană pentru depozitele bancare, garantate de BCE – asupra lichidităţii şi profitabilităţii sectorului.
Proiectul euro digital avansează: din 2023, BCE testează tehnologia, în timp ce UE nu a definit încă un cadru juridic.
Dacă legislaţia europeană va fi gata până la sfârşitul anului 2026, “euro digital va fi lansat până la mijlocul anului 2029”, a declarat Piero Cipollone, membru al Comitetului Executiv al BCE, într-un interviu acordat recent săptămânalului financiar Milano Finanza.
Potrivit BCE, această nouă formă de “numerar digital” ar oferi un mijloc de plată sigur, gratuit şi anonim, accesibil tuturor, inclusiv offline, păstrând în acelaşi timp suveranitatea monetară europeană împotriva giganţilor privaţi americani.
Studiul publicat vineri face distincţia între un scenariu “normal”, în care euro digital este utilizat pur şi simplu ca mijloc de plată, şi un scenariu extrem de “retragere spre siguranţă” în perioade de criză financiară. În cel mai probabil scenariu, efectele ar fi “foarte limitate”, potrivit studiului.
Rata de lichiditate a băncilor, un indicator cheie care măsoară capacitatea unei instituţii de a face faţă unei crize de lichiditate pe termen scurt, ar rămâne mult peste pragurile de reglementare pentru majoritatea instituţiilor, nouă dintre ele scăzând uşor sub pragurile de reglementare, conform autorilor studiului. De asemenea, profitabilitatea ar fi afectată doar marginal, cu o scădere estimată între 0,1 şi 0,2 puncte în ceea ce priveşte rentabilitatea capitalului propriu, se mai arată în studiul menţionat.
Unele bănci private, în special din Franţa, se tem însă de un scenariu mai rău, cu o retragere a depozitelor clienţilor lor odată ce euro digital va fi implementat.
BCE a testat acest scenariu de criză şi a concluzionat că retragerile vor rămâne sub control: 156 de miliarde de euro cu un plafon de 500 de euro şi până la 699 de miliarde de euro cu un plafon de 3.000 de euro, reprezentând 2,2% din activele bancare sau 8,2% din depozitele curente.
Aceste niveluri rămân mult sub cele observate în timpul crizelor anterioare: 20,9% din depozite retrase în Cipru în 2013, 25,9% în Grecia în 2015 şi 6,4% în Belgia în timpul lansării unui produs de economii atractiv.
Instituţia cu sediul la Frankfurt subliniază că retrageri masive ar putea avea loc chiar şi fără un euro digital. De exemplu, cei care au economii în bănci ar putea să îşi mute banii către alte forme de active digitale ce servesc drept refugiu sigur, în special monede stabile (criptomonede), adesea susţinute de valute străine, în principal dolar.
BCE trage un semnal de alarmă şi asupra riscului de a provoca “dolarizare digitală”, de a destabiliza sistemul financiar european şi de a slăbi rolul internaţional al euro.
| Știri BVB