Banca Centrală Europeană va reduce aproape sigur din nou ratele dobânzilor joi și va păstra toate opțiunile deschise pentru reuniunile ulterioare, chiar dacă se conturează tot mai mult o pauză în ciclul de relaxare monetară început în urmă cu un an, potrivit Reuters.
BCE a redus ratele de șapte ori în 13 luni, pe fondul scăderii inflației de la nivelurile maxime înregistrate după pandemie, în încercarea de a susține economia zonei euro, care se confrunta cu dificultăți chiar înainte ca politicile economice și comerciale instabile ale SUA să îi dea o lovitură și mai puternică.
Având în vedere că inflația se situează acum la nivelul țintei de 2% și că o serie de decidenți politici au semnalat o reducere, decizia de joi nu va fi controversată, atenția fiind îndreptată către semnalele pe care președinta BCE, Christine Lagarde, le-ar putea transmite cu privire la politica viitoare.
Investitorii anticipează deja o pauză în iulie, iar unii decidenți politici conservatori au pledat, de asemenea, pentru o pauză, pentru a da BCE șansa de a reevalua modul în care incertitudinea excepțională și turbulențele politice atât la nivel intern, cât și extern vor modifica perspectivele.
„Motivele pentru care BCE trebuie să fie prudentă în viitor țin atât de necesitatea unor informații suplimentare despre războiul comercial, în special despre măsurile de retorsiune, cât și de relaxarea fiscală din Germania”, a declarat Anatoli Annenkov, economist la Societe Generale.
În timp ce Isabel Schnabel, membru al consiliului BCE și șef al faliei „hawk”, a solicitat în mod explicit o pauză, Lagarde va fi probabil mai prudentă, repetând orientarea standard a băncii, potrivit căreia deciziile vor fi luate de la o reuniune la alta, pe baza datelor disponibile, mai scrie Reuters.
Argumentele în favoarea unei pauze se bazează pe premisa că perspectivele pe termen scurt și mediu pentru blocul monetar format din 20 de țări diferă foarte mult și pot necesita o reacție politică diferită.
Inflația ar putea scădea pe termen scurt, posibil chiar sub ținta BCE, dar creșterea cheltuielilor publice și barierele comerciale mai ridicate ar putea accentua presiunile asupra prețurilor în viitor.
O complicație suplimentară este faptul că politica monetară are un efect asupra economiei cu o întârziere de 12-18 luni, astfel încât sprijinul aprobat acum ar putea ajuta un bloc care nu mai are nevoie de el.
O reducere joi ar duce rata dobânzii la depozite la 2,0%, nivel pe care BCE îl consideră „neutru” – nu mai frânează economia, dar nici nu o stimulează încă.
PERSPECTIVE DIVERGENTE
Recunoscând slăbiciunea pe termen scurt, se așteaptă ca BCE să reducă atât prognozele de creștere, cât și cele de inflație pentru anul viitor.
Războiul comercial al președintelui american Donald Trump afectează deja activitatea economică și va avea un impact pe termen lung chiar dacă se va ajunge la o soluție amiabilă, având în vedere lovitura dată încrederii și investițiilor.
Această creștere lentă, împreună cu costurile mai mici ale energiei și un euro puternic, vor frâna presiunile asupra prețurilor.
„Până în septembrie, ne așteptăm ca Consiliul guvernatorilor să considere că este necesară o politică monetară ușor expansionistă, pe fondul intensificării factorilor care frânează creșterea economică, precum fragmentarea comerțului, și al preocupărilor legate de o inflație sub ținta de 2% la începutul anului 2026”, au declarat economiștii de la Barclays.
Într-adevăr, majoritatea economiștilor consideră că inflația ar putea scădea sub ținta de 2% a BCE anul viitor, trezind amintiri ale deceniului pre-pandemic, când creșterea prețurilor a fost în mod constant sub 2%, chiar dacă proiecțiile indică o revenire la țintă în 2027.
Pe termen mai lung, perspectivele se schimbă semnificativ.
Uniunea Europeană va riposta probabil la orice taxe permanente impuse de SUA, crescând costurile comerțului internațional. Între timp, firmele ar putea reloca o parte din activitate pentru a evita barierele comerciale, dar schimbările în lanțurile valorice ale întreprinderilor ar putea, de asemenea, să crească costurile.
Creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, în special din partea Germaniei, și costul tranziției ecologice ar putea contribui la creșterea inflației, în timp ce reducerea forței de muncă din cauza îmbătrânirii populației va menține presiunile salariale la un nivel ridicat.
„Considerăm că perioada propice pentru reducerea ratelor dobânzilor de către BCE se va încheia la sfârșitul verii”, a declarat economistul UBS Reinhard Cluse.
„Credem că BCE ar putea fi nevoită să majoreze din nou ratele dobânzilor la sfârșitul anului 2026 pentru a contracara presiunea inflaționistă în 2027, în contextul unei piețe a muncii din zona euro – Germania – care se confruntă cu restricții structurale în timpul tranziției demografice.”
| Știri BVB