BCE va testa rezilienţa băncilor europene la riscul geopolitic în 2026

Banca Centrală Europeană va testa rezilienţa băncilor europene la riscul geopolitic în 2026, pentru a vedea cum ar rezista în eventualitatea unor scenarii care ar şterge o mare parte din capitalul lor, a declarat marţi directorul diviziei de supervizare din cadrul BCE, Claudia Buch, informează AFP, potrivit Agerpres.

BCE avertizează de mult timp că factorii geopolitici se numără printre cele mai mari riscuri la adresa băncilor din zona euro, pe fondul conflictelor din Ucraina şi Gaza, precum şi al războiului comercial declanşat de preşedintele SUA, Donald Trump.

“Băncile trebuie să îşi consolideze capacitatea de a rezista la ameninţările economice şi financiare imediate şi la şocurile geopolitice severe”, a declarat Claudia Buch cu ocazia unei audieri în Parlamentul European. “Riscul geopolitic nu este ceva nou, dar afectează toate domeniile de riscuri tradiţionale şi necesită atenţia directorilor şi consiliilor de administraţie ale băncilor”, a insistat oficialul BCE.

În conformitate cu un test de stres obişnuit, băncilor li se dau diferite scenarii şi trebuie să calculeze cât de mult din capitalul lor va dispărea în conformitate cu fiecare scenariu. Însă, în 2026, BCE va introduce unele modificări.

“În cadrul testelor de stres din 2026, le vom cere băncilor să evalueze scenarii geopolitice specifice care ar putea afecta în mod grav insolvabilitatea lor”, a spus Buch, fără a oferi mai multe detalii.

Testele din 2026 vor urma testelor de rezistenţă care vor fi derulate de BCE în acest an împreună cu Autoritatea Bancară Europeană (ABE) pentru a evalua capacitatea marilor bănci europene de a face faţă unui scenariu de agravare a tensiunilor. Rezultatele acestui scenariu, care vizează aproape 110 bănci, reprezentând aproximativ 75% din activele bancare din UE, sunt aşteptate la începutul lunii august.

Testele de stres au devenit un exerciţiu regulat pentru băncile europene, efectuate iniţial pentru a le recapitaliza după ce au fost salvate de la faliment cu banii contribuabililor în urma crizei financiare din urmă cu peste un deceniu, iar mai recent pentru a le verifica rezilienţa la atacuri cibernetice şi evenimente climatice.