BCR: Acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă de politică monetară,cel puţin pentru o perioadă

Banca Naţională a României (BNR) a majorat luni rata dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază, la 6,75% iar, în viziunea analiştilor BCR, acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă, cel puţin pentru o perioadă, potrivit unui raport al Departamentului de Cercetare, coordonat de Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR.

În opinia economiştilor băncii, citaţi de Agerpres, BNR va rămâne deschisă la noi majorări dacă datele macro indică nevoia acestui lucru.

“Banca Naţională a României (BNR) a majorat luni rata dobânzii de politică monetară cu 50 de puncte de bază la 6,75%, conform aşteptărilor. Sondajul Bloomberg era împărţit: 8 din 16 contributori se aşteptau la o creştere de 75 de puncte de bază, 7 analişti vedeau una de 50 de puncte de bază, iar un răspuns la sondaj anticipa 25 de puncte de bază. Rata pentru facilitatea de creditare, care rămâne instrumentul relevant pentru o politică de control ferm al lichidităţii, a fost crescută la 7,75%. În viziunea noastră, acesta este sfârşitul ciclului de majorare a ratelor de dobândă, cel puţin pentru o perioadă, dar considerăm că BNR va rămâne deschisă la noi majorări, dacă datele macro indică nevoia acestui lucru”, se precizează în raport.

Analiştii BCR precizează că BNR vorbeşte de o cvasi-stagnare a economiei în T3 şi T4, dar şi despre faptul că inflaţia va rămâne de două cifre până în prima jumătate a anului 2024.

“Se consemnează faptul că traiectoria inflaţiei în viziunea BNR va fi peste aşteptările prezentate în raportul din vară, iar noile prognoze vor fi publicate luni într-o conferinţă de presă a guvernatorului Mugur Isărescu. Pe termen scurt, se anticipează un platou al inflaţiei în T4 2022, urmat de o inversare a trendului în prima jumătate a anului 2023. Exporturile de bunuri au crescut cu 34,1% în termeni anuali în luna septembrie, iar importurile au fost mai mari cu 36,2%. Prin urmare, deficitul comercial s-a adâncit cu 42,5% faţă de luna septembrie a anului trecut”, mai arată analiza.

Astfel, pentru întreg trimestru al treilea, deficitul comercial este cu 58,6% mai mare raportat la trimestrul trei al anului precedent.

“Creşterea preţurilor energetice la nivel internaţional a avut cea mai mare importanţă în adâncirea dezechilibrului balanţei comerciale. Pentru acest an avem o estimare de deficit de cont curent de 9,1% din PIB, în creştere de la 7% în 2021, în special ca urmare a deteriorării balanţei comerciale a bunurilor”, se mai precizează în raport.

În ultima săptămână, indicele BET a avansat cu 3,67%, pe fondul creşterilor majorităţii indicilor globali şi regionali.

Astfel, Austria a urcat cu 7,1%, Polonia cu 7,06%, Cehia cu 4,42% şi Ungaria cu 6,72%. Croaţia şi Slovenia au afişat scăderi, cu -0,77% şi respectiv cu – 1,04%. Indicii globali au crescut astfel: MSCI EM cu 3,09%, MSCI EMEA cu 3,1% şi MSCI World cu 2,2%.

În ultima săptămână, dintre acţiunile de pe tabloul principal s-a remarcat schimbarea valorii acţiunilor ONE, ca urmare a creşterii capitalului social. În teritoriu pozitiv, avansurile cele mai mari au fost afişate de BRD cu 8,96%, Transelectrica cu 7,56%, Romgaz cu 6,11%, şi FP cu 4,72%.

Au mai crescut şi Sphera cu 2,82%, BT cu 2,66%, Electrica cu 2,29%, Transgaz şi Conpet, fiecare cu 2,22%, TTS cu 2,18%, Alro cu 2,17% şi BVB cu 1,53%. Medlife a pierdut 1,22%, în timp ce restul acţiunilor au suferit schimbări mai mici de 1%.