Benjamin Netanyahu: Israelul nu exclude necesitatea de a ”pune capăt” mişcării palestiniene Hamas dacă descurajarea va eşua

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a afirmat miercuri că nu exclude necesitatea de a ”pune capăt” mişcării palestiniene Hamas, la putere în Fâşia Gaza, dacă opţiunea “descurajării” va eşua, după mai mult de o săptămână de tiruri sângeroase reciproce, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Nu există decât două posibilităţi pentru a-i înfrunta: fie a le pune capăt – aceasta continuă să fie o posibilitate – fie a-i descuraja, iar noi suntem în prezent angajaţi într-o acţiune fermă de descurajare”, a declarat premierul Netanyahu în faţa unor ambasadori la Tel Aviv. “Trebuie să spun că nu respingem nicio posibilitate”, a adăugat el.

“Ceea ce noi încercăm să facem este exact asta: să le diminuăm capacităţile, mijloacele teroriste, şi să le diminuăm determinarea”, a continuat el. “Sperăm să putem restabili calmul şi sperăm să-l putem restabili rapid. Vreau să spun că facem aceasta făcând maximul pentru a evita victimele civile”, a adăugat Netanyahu.

De la începutul acestui nou ciclu de violenţe între Israel şi grupările armate din Fâşia Gaza, în fruntea cărora se află Hamas, cel puţin 219 palestinieni au fost ucişi în urma unor lovituri israeliene asupra enclavei palestiniene dens populată şi aflată sub blocadă, potrivit Ministerului Sănătăţii local.

De partea israeliană, 12 persoane au murit în urma unor lovituri cu rachete în direcţia teritoriului israelian, potrivit poliţiei.

Forţele israeliene afirmă că au vizat, în afară de siturile de unde au fost lansate rachetele, mai multe cartiere generale ale Hamas, case ale liderilor acestei mişcări, echipamente, precum şi tuneluri utilizate pentru deplasarea muniţiilor şi militanţilor.

Israelul studiază “problema momentului oportun pentru un armistiţiu”, a declarat miercuri un înalt responsabil militar israelian, afirmând că statul evreu este totodată gata pentru o prelungire a ofensivei asupra enclavei palestiniene cu două milioane de locuitori.

Confruntările sângeroase au izbucnit pe 10 mai după ce mai multe rachete au fost trase de Hamas asupra Israelului, din solidaritate cu sutele de manifestanţi palestinieni răniţi în ciocniri cu poliţia israeliană pe Esplanada Moscheilor în Ierusalimul de Est. La originea acestor ciocniri a stat expulzarea unor familii palestiniene în avantajul unor colonişti israelieni într-un cartier din Ierusalimul de Est, sector palestinian ocupat de Israel de peste 50 de ani, aminteşte AFP.

“Nu noi am căutat acest conflict”, a insistat Netanyahu miercuri, apreciind că valul de violenţe constituie consecinţa amânării alegerilor legislative palestiniene care ar fi trebuit să aibă loc pe 22 mai, primele în ultimii 15 ani.

Mişcările palestiniene Hamas şi Fatah au convenit asupra organizării de alegeri legislative şi prezidenţiale în 2021, după ani de ostilitate între cele două tabere rivale, islamică şi laică. Însă preşedintele Autorităţii Palestiniene, Mahmoud Abbas, a decis la sfârşitul lui aprilie să amâne alegerile legislative, în condiţiile în care organizarea scrutinului nu ar fi fost “garantată” în Ierusalimul de Est.

“Hamas era sigur că va câştiga o putere considerabilă” în acest scrutin, a estimat Netanyahu, acuzând mişcarea islamistă că a dorit să folosească ciocnirile din Ierusalimul de Est “pentru a incita la violenţă, în scopul de a-şi atinge propriile obiective politice”, în lipsa alegerilor. “Nu ne aşteptam la o asemenea conflagraţie”, a adăugat el.