Blocaj prezidenţial în Liban: Un grup de deputaţi sprijină un înalt responsabil al FMI

Un grup de deputaţi libanezi au anunţat duminica aceasta că îl sprijină pe Jihad Azour, un înalt responsabil al Fondului Monetar Internaţional (FMI), dacă va candida la preşedinţia Libanului, ţară fără şef de stat de peste şapte luni, relatează AFP, potrivit Agerpres.

Jihad Azour, director FMI pentru Orientul Mijlociu şi Asia Centrală şi fost ministru de finanţe al Libanului (2005-2008), nu şi-a anunţat încă oficial candidatura.

Potrivit deputatului Marc Daou, care a vorbit duminică în numele unui grup de 32 de parlamentari, Jihad Azour ar putea fi un “candidat de compromis” şi nu poate fi “considerat ca provocator de niciunul dintre actorii politici” libanezi.

Acelaşi grup de parlamentari a sprijinit în trecut un alt candidat la preşedinţie, deputatul Michel Moawad. Acesta din urmă a anunţat duminică retragerea candidaturii sale pentru a-l susţine pe Jihad Azour.

Parlamentul este profund divizat între tabăra Hezbollahului pro-iranian şi cea care îi este ostilă şi nu poate ajunge la un acord asupra unui succesor al lui Michel Aoun, al cărui mandat prezidenţial a expirat pe 31 octombrie.

Hezbollahul nu dispune de majoritatea necesară în parlament pentru a-şi impune candidatul, fostul ministru Sleiman Frangié. Adversarii săi, în special partidele creştine, nu au reuşit nici ele să-şi impună candidatul, Michel Moawad.

Pentru Hassan Fadlallah, deputat Hezbollah, numirea lui Jihad Azour este o “pierdere de timp”, estimând că el este “candidatul sfidării şi confruntării (care) nu va ajunge departe”, potrivit presei locale.

În conformitate cu sistemul confesional de împărţire a puterii, de mult timp în vigoare în Liban, preşedinţia este rezervată unui creştin maronit.

Pradă unei grave crize economice şi politice, ţara este condusă de un guvern interimar însărcinat doar cu gestionarea problemelor curente şi incapabil să ia decizii importante.

Comunitatea internaţională a îndemnat autorităţile libaneze să aleagă rapid un preşedinte, pentru a permite ţării, aflată în criză economică din 2019, să efectueze reformele necesare pentru a debloca împrumuturile vitale de la FMI.