Bloomberg: Anchete penale bântuie bancherii centrali de la Marea Neagră şi până în statele baltice

Guvernatorul Băncii Naţionale a Poloniei, Adam Glapinski, a fost interogat săptămâna trecută de procurori, în legătură cu acuzațiile de luare de mită, aduse protejatului său, preşedintele Autorităţii poloneze de Supervizare Bancară, numele său adăugându-se  listei în creştere cu responsabili ai băncilor centrale din Europa de Est care sunt implicaţi în anchete penale, transmite Bloomberg.

De la Marea Neagră la țările baltice, autoritățile au pus sub acuzare oficiali ai băncii centrale sau i-au chemat la investigații care au zguduit piețele şi au modificat peisajul politic într-o regiune care încearcă să recupereze decalajul faţă de Occident, susţine Bloomberg. De asemenea, au atras atenţia asupra industriilor financiare afectate de scandal şi au creat noi obstacole pentru ţările care se pregătesc să adere la euro.

Conform Bloomberg, miciunul dintre cei acuzaţi nu a fost condamnat, ceea ce ridică semne de întrebare dacă oficialii băncilor centrale chiar au comis ilegalităţi sau pur şi simplu sunt presaţi de factorii politici, care încearcă să îi submineze pe cei desemnaţi de partidele rivale sau să îi determine să servească anumitor interese.

“O parte are legătură cu problemele generalizate care există cu statul de drept în Europa de Est,  a declarat Daniel Gros, directorul Centre for European Policy Studies, adăugând că unele dintre problemele care stau la baza sectorului bancar par a fi foarte grave.

În Letonia, anul trecut a izbucnit un scandal, când ce poliţia l-a acuzat pe guvernatorul Băncii Centrale, Ilmars Rimsevics, că ar fi acceptat mită de la o bancă pentru a o ajuta să îşi rezolve unele probleme de reglementare. Un consilier de la Curtea Europeană de Justiţie a spus că Letonia a încălcat legislaţia europeană prin împiedicarea lui Ilmars Rimsevics să îşi exercite atribuţiile. Rimsevics a negat  acuzaţiile, iar o decizie definitivă a tribunalului ar putea fi emisă în luna aprilie.

Mai la sud, în Slovenia, mai mulţi foşti oficiali ai Băncii Centrale ar putea fi puşi sub acuzare pentru un program de salvare din 2013 pentru băncile deţinute de stat. Investitorii, care au pierdut 600 milioane de euro de pe urma acestui program, au atacat în justiţie programul de salvare a băncilor şi au formulat o plângere împotriva fostului guvernator Bostjan Jazbec şi a altor membri ai Consiliului de Administraţie al Băncii Centrale a Sloveniei. BCE i-a criticat pe procurori după ce aceştia au confiscat computere şi documente în urma unei razii efectuate în 2016 la sediul Băncii Centrale a Sloveniei.

În România, ţară care ar putea adera la euro în următorul deceniu, viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu a demisionat în 2016, după ce a fost arestat de procurorii anticorupţie. Bogdan Olteanu a respins acuzaţiile, iar procesul său este în derulare.

În Bulgaria, foştii viceguvernatori ai Băncii Naţionale Tsvetan Gunev şi Rumen Simeonov au fost acuzaţi, alături de alte 16 persoane, pentru că nu ar fi supervizat în mod adecvat banca Corporate Commercial Bank AD, care a dat faliment. Scandalul a complicat planurile Bulgariei de a adera la euro, în condiţiile în care, anul trecut, BCE şi-a exprimat îngrijorările faţă de guvernanţa din sectorul bancar.

Europa de Vest nu este străină de scandaluri la băncile centrale proprii, iar președintele Rezervei Federale din SUA, Jerome Powell, se confruntă cu presiuni politice din partea președintelui Donald Trump.

“Acuzaţiile împotriva oficialilor băncilor centrale din mai multe ţări pun sub semnul întrebării integritatea instituţională şi cât de pregătite sunt aceste ţări să adere la zona euro. Actualele stat membre ale zonei euro vor fi mai ezitante în a accepta noi membri, dacă au îndoieli cu privire la cât de pregătiţi sunt”, a declarat Otilia Dhand, analist la Teneo Intelligence.