BNR: Aproape o treime (31%, 2023) dintre firmele care activează în România prezintă capitaluri sub nivelul prevăzut de lege; Necesarul de recapitalizare – estimat la aproximativ 35 miliarde lei

Aproape o treime (31%, 2023) dintre firmele care activează în România prezintă capitaluri sub nivelul prevăzut de lege, aceste deficiențe generând o serie de alte vulnerabilități, respectiv accesul limitat la finanțare și nivelul redus de intermediere financiară, precum și disciplina la plată deficitară în economie, potrivit Raportului BNR asupra stabilităţii financiare din iunie 2025.

Menţionăm că datele publicate de BNR în iunie 2025 sunt pentru 2024. Probabil că situaţia s-a înrăutăţit, având în vedere presiunile puse pe mediul de afaceri din ultimul an.

BNR anunţă: “La iunie 2024, 8,3% dintre companii consemnează un nivel al capitalului sub limita reglementată comparativ cu 31 la sută la nivelul firmelor care raportează la final de an. Necesarul de recapitalizare al acestor firme este estimat la aproximativ 35 miliarde lei, provenind în principal din firme cu acționariat privat autohton (ca număr) și din firme cu acționariat privat străin (ca valoare), la nivelul ambelor categorii fiind observată o evoluție în creștere în ultimele patru perioade. Nevoia de recapitalizare a companiilor care au raportat la iunie 2024 reprezintă circa 24 la sută din necesarul tuturor firmelor de la sfârșitul anului 2023 (147 miliarde lei).

Companiile subcapitalizate la sfârșitul primului semestru din anul 2024 aveau o
contribuție redusă la activitatea de ansamblu a companiilor nefinanciare, realizând 6 la sută din cifra de afaceri și angajând 6,9 la sută din numărul total de salariați. Aceste firme dețin 6 la sută din activele totale. Cu toate acestea, ele pot genera un impact mai ridicat prin efecte de contagiune la nivelul sectorului, având în vedere că sunt responsabile pentru 12 la sută din datoriile sectorului companiilor nefinanciare.

Aceste firme generează o treime din restanțele față de partenerii nebancari la iunie 2024, în scădere cu aproximativ 10 puncte procentuale comparativ cu iunie 2023. Evoluția a fost determinată de ajustarea restanțelor față de bugetul de stat, acestea diminuându-se la jumătate față de perioada anterioară.

Această practică, alimentată de o educație financiară deficitară a antreprenorilor și conducerii executive a firmelor, alături de potențiale optimizări fiscale, se reflectă într-o deteriorare a disciplinei la plată, cu multiple efecte negative asupra economiei, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung: creșterea riscului de credit, creșterea insolvențelor, încetinirea activității economice pe fondul reducerii investițiilor și producției, precum și efecte negative asupra bugetului public prin afectarea veniturilor la bugetul de stat. O mai bună capitalizare a firmelor cu astfel de deficiențe ar putea contribui și la îmbunătățirea capacității acestora de a atrage finanțări externe companiei.

Durata medie de plată a furnizorilor a crescut treptat la 84 de zile (iunie 2024),
semnalând o tendință a firmelor de a-și conserva lichiditățile prin extinderea
termenelor de plată. De asemenea, evoluția poate fi și rezultatul unei puteri de
piață mai mari din partea unor companii. Durata de procesare a stocurilor s-a
menținut la 78-79 de zile, sugerând o stagnare a eficienței logistice. În același
timp, colectarea veniturilor a încetinit, termenul de recuperare a creanțelor a
crescut la 82 de zile, mult peste termenul maxim de 60 de zile prevăzut de Legea
nr. 72/20137.

În ansamblu, aceste evoluții au condus la extinderea ciclului de conversie a numerarului, ceea ce implică o perioadă mai lungă necesară pentru transformarea resurselor investite în lichidități disponibile, sporind astfel presiunea asupra fluxurilor de numerar și evidențiind necesitatea unor măsuri de optimizare a capitalului de lucru. În pofida riscurilor asociate datoriilor comerciale, companiile continuă să se bazeze semnificativ pe acest tip de finanțare. Volumul de datorii comerciale a avansat cu aproximativ 11 la sută în iunie 2024, rata de neperformanță asociată acestora (ponderea restanțelor față de furnizori în datorii comerciale) fiind 9 la sută, valoare dublă comparativ cu rata de neperformanță asociată creditelor bancare”.