BNR: Propunerile legislative, orientate în esenţă spre protejarea debitorilor, ar putea afecta stabilitatea financiară  • În perioada 2015-2017, vânzările de credite neperformante în România au avut un volum total de 8,5 miliarde euro

Piaţa împrumuturilor neperformante din România a fost una dintre cele mai active ale Europei Centrale şi de Est, având un rol important în diminuarea ratei creditelor neperformante, potrivit Raportului asupra stabilităţii financiare din luna iunie.
În perioada 2015-2017, vânzările de credite neperformante în România au avut un volum total de 8,5 miliarde euro, net superior celui înregistrat în țări precum Croația (1,7 miliarde euro), Ungaria (1,5 miliarde euro) sau Bulgaria (0,7 miliarde euro).
În primul trimestru al anului 2018, în România au avut loc tranzacţii cu credite neperformante de 881 milioane euro.

BNR susţine: “În condițiile în care în Uniunea Europeană are loc un amplu proces de identificare a soluțiilor pentru accelerarea procesului de rezoluție a creditelor neperformante, eventuala afectare a pieței secundare a acestora imprimă o direcție negativă în România şi contrară celei europene. În special, Consiliul Uniunii Europene a publicat, în iulie 2017, un Plan de acțiune pentru reducerea ratei creditelor neperformante, care implică mai multe instituții cheie europene – Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Autoritatea Bancară Europeană –(ABE). Ca urmare este de așteptat ca rezoluția creditelor neperformante să rămână o prioritate europeană în viitorul apropiat (2018/2019), cu măsuri ambițioase de reglementare planificate care se referă în principal la: emiterea de orientări privind gestionarea creditelor neperformante, instituirea unor platforme de tranzacționare a creditelor neperformante pentru a stimula dezvoltarea pieței secundare a acestora, conceperea unui model pentru înființarea unor societăți naționale de administrare a activelor, compararea eficienței regimurilor naționale de executare silită a creditelor, etc. În plus, se intenţionează introducerea unor cerinţe de provizionare mai stricte pentru noile credite neperformante, iar ABE a emis un raport ce fundamentează posibile opţiuni de implementare”.

BNR susţine că o serie de propuneri legislative care vizează sectorul bancar şi sunt orientate în esenţă spre protejarea debitorilor ar putea afecta stabilitatea financiară prin erodarea situaţiilor financiare ale instituţiilor de credit, precum și prin volatilitatea indusă cadrului în care acestea își desfășoară activitatea: “Între acestea enumerăm proiectul ce reglementează limitele maxime ale dobânzilor şi ale penalităţilor în contractele încheiate între consumatori şi instituţiile de credit (Legea 436/201789) sau proiectul privind eliminarea caracterului executoriu al contractului de credit, de ipotecă sau orice alt înscris emis în garantarea creditului, precum și din contractele de leasing încheiate cu consumatorii şi limitarea despăgubirilor în relaţia cu consumatorul. În plus, legislaţia iniţiată în contextul cesiunii creditelor neperformante (regimul deductibilităţii fiscale pentru bănci, respectiv plafonarea valorilor recuperate de către entităţile cesionari) are efecte asupra continuării procesului de rezoluţie a creditelor neperformante şi implicit asupra capacităţii şi disponibilităţii băncilor de a credita. Acest context a determinat băncile din România să califice cadrul legislativ incert şi impredictibil în domeniul financiar-bancar ca fiind principalul risc sistemic în ultimul trimestru al anului 2017.

Proiectul privind plafonarea ratelor de dobândă a fost dezbătut și adoptat de către Senatul României în data de 26 februarie 2018 și înaintat Camerei Deputaților ca for decizional. Acest proiect impune plafoane maxime ale DAE pentru creditele acordate inclusiv de instituțiile de credit (18% în cazul creditelor de consum și 2,5 ori rata de politică monetară a BNR pentru creditele ipotecare, ceea ce ar echivala în prezent cu un plafon de 5,6 la sută). Introducerea unor plafoane neadecvate asupra nivelului ratelor de dobândă ar putea provoca dificultăți financiare instituțiilor de credit, generând o serie de distorsiuni legate de accesul la creditare al unor categorii de debitori, creșterea ratelor de dobândă practicate în scopul acoperirii anumitor pierderi rezultate din aplicarea limitelor legale, reducerea ofertei de produse de creditare. Astfel, procesul de stabilire a unor limite maxime ale ratei dobânzii nu poate face abstracție de caracteristicile produselor de creditare, precum tipul, moneda de denominare, sau riscul de credit asociat produsului oferit (inclusiv în funcție de garanțiile solicitate de creditori)”.

Implementarea proiectelor de acte normative legate de cesiunea de creanţe va influenţa direct dimensiunea pieţei creditelor neperformante din România și continuarea rezoluţiei acestora ca premisă a unei activități de creditare sănătoase, arată BNR precizând că, pe de o parte, ar constrânge oferta de credite neperformante (prin limitarea deductibilităţii fiscale a cheltuielilor din cesiunea creanţelor), iar pe de altă parte ar avea un impact negativ asupra cererii de credite neperformante (prin limitarea sumelor care pot fi recuperate din creditele neperformante la dublul valorii cesionate).

Regimul deductibilităţii fiscale în cazul cesiunii de creanţe a cunoscut o volatilitate ridicată în ultimul an, iar incertitudinile privind tratamentul fiscal afectează intenţiile băncilor de continuare a rezoluţiei creditelor neperformante, conform BNR.

În septembrie 2017, s-a stabilit că începând din ianuarie 2018, în calculul rezultatului fiscal, deducerea cheltuielilor reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate se realizează în limita a 30% din valoarea lor, la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora. Până la momentul adoptării acestei ordonanţe, cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate erau integral deductibile în calculul rezultatului fiscal, indiferent de nivelul veniturilor înregistrate din înstrăinarea creanțelor respective. BNR menţionează: “Acest regim a susţinut dezvoltarea unei pieţe a creditelor neperformante în România şi curăţarea bilanţieră. O nouă modificare legislativă a cadrului fiscal a intervenit în luna martie 2018. Astfel, se precizează că în vederea limitării pierderii nete reprezentând diferența dintre prețul de cesiune și valoarea creanței cesionate, în cazul instituţiilor de credit, în situaţia în care creanţele cesionate sunt acoperite parţial sau integral cu ajustări pentru pierderi aşteptate, precum şi în situaţia în care creanţele sunt scoase din evidenţă în conturi în afara bilanţului şi apoi sunt cesionate, 70% din diferenţa între valoarea creanţei înstrăinate şi preţul de cesiune reprezintă elemente similare veniturilor.

Proiectul de Lege privind reglementarea creanţelor cesionate prevede că recuperatorii de creanţe cesionate pot colecta de la debitori maximum dublul sumei plătite pentru creanţele achiziționate (sumă prevăzută în contract), dar fără a depăşi valoarea debitului principal restant. De asemenea, recuperarea creanţei se poate face şi în rate, în urma negocierii dintre debitor şi creditorul cedent, respectiv cesionar. În acest context, interesul firmelor de recuperare pentru cumpărarea creditelor neperformante se va diminua, apreciază BNR, cu efecte negative asupra procesului de reducere a ratei creditelor neperformante la nivelul băncilor. În plus, măsura amplifică potenţialul de manifestare a hazardului moral la nivelul debitorilor.