BNR: Depozitele au crescut în primul trimestru, iar băncile sunt adecvat capitalizate, rata solvabilității fiind de 21,8

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali  din România au crescut în primul trimestru, iar băncile sunt adecvat capitalizate, rata solvabilității fiind de 21,8%, potrivit datelor BNR. Oficialii BNR au asigurat publicul, în mai multe rânduri în această perioadă, că sistemul nostru bancar nu este influențat de criza bancară din Statele Unite.

• BNR: Depozitele au crescut

Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali (gospodării ale populației, societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) au crescut pe parcursul primelor trei luni ale anului 2023, ritmul de creștere fiind superior celui înregistrat în perioada similară a anului trecut, ne-au transmis oficialii BNR la întrebarea Financial Intelligence dacă s-au înregistrat retrageri de depozite din băncile din România în primul trimestru, în contextul crizei bancare din  SUA.

• BNR: Instituțiile de credit sunt adecvat capitalizate, rata solvabilității fiind de 21,8%

Referitor la respectarea de către bănci a cerințelor de capital și prudențialitate, oficialii BNR ne-au transmis că, potrivit datelor raportate la Banca Centrală, nu se înregistrează cazuri de nerespectare a cerințelor de prudență stabilite de cadrul legal în vigoare. “În ceea ce privește cerințele de capital, instituțiile de credit sunt adecvat capitalizate, rata solvabilității fiind de 21,8% (conform situațiilor financiare neauditate la decembrie 2022), peste media europeană (19,4% la 31.12.2022)”, potrivit BNR.

• Împrumut de 403 milioane de dolari de la Banca Mondială pentru finanțare de urgență a Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare în caz de faliment sau rezoluție bancară

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, marţi, decretul privind promulgarea legii pentru ratificarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) privind garantarea în procent de 100% a obligaţiilor aferente Acordului de împrumut dintre Fondul de garantare a depozitelor bancare (FGDB) şi BIRD, în valoare de 406.000.000 euro (403 milioane de dolari).

• Probleme pentru băncile regionale americane

Politica FED de a majora agresiv ratele dobânzilor a făcut ca băncile regionale americane să se confrunte cu probleme care au dus deja la câteva falimente prin retragerile de depozite.

La începutul lunii mai, autorităţile americane au preluat controlul asupra băncii regionale First Republic şi ulterior au revândut cea mai mare parte a activelor către gigantul JPMorgan Chase, în speranţa că astfel vor pune punct unei crize bancare izbucnite în luna martie. Numeroşi clienţi au retras depozite de peste 100 de miliarde de dolari în primul trimestru al anului, astfel că acţiunile sale s-au prăbuşit. Valoarea First Republic a ajuns, la începutul lunii,  la circa 654 milioane de dolari, faţă de peste 20 de miliarde de dolari la începutul anului.

First Republic, o bancă înfiinţată în 1985 la San Francisco, a fost supusă unor mari presiuni după ce luna trecută două bănci similare s-au prăbuşit: Silicon Valley Bank şi Signature.

Decizia conducerii SVB de a investi masiv în titluri de stat, atunci când ratele dobânzilor erau la minime record, i-a semnat sentința. Banca a fost expusă la pierderi uriașe atunci când băncile centrale au început să majoreze ratele dobânzilor de referință. Iar banca s-a prăbușit după retragerea precipitată a depozitelor . Nu a fost nevoie ca toți clienții să meargă la casierie, ci şi-au retras banii de pe telefoanele mobile, lăsând banca fără miliarde de euro în numai câteva ore. 42 de miliarde de dolari au fost retrași într-o zi.

După falimentul SVB a urmat închiderea altei bănci americane, Signature Bank specializată în creditarea celor care fac tranzacții cu criptomonede, dar și a băncii  Silvergate. Autoritățile americane au anunțat garantarea depozitelor de la aceste bănci. Președintele Biden a spus că Statele Unite vor face “tot ce este necesar” pentru a susține sectorul bancar, și pentru a risipi temerile cu privire la stabilitatea financiară.

Un studiu realizat în cadrul sistemului bancar relevă faptul că aproximativ 190 de bănci se confruntă în prezent cu riscul de faliment.

• Credit Suisse s-a confruntat cu retrageri de fonduri de 68 miliarde de dolari în primul trimestru din 2023

Credit Suisse Group AG  a înregistrat în primul trimestru ieşiri nete de 61 miliarde de franci elveţieni (68 miliarde de dolari) din fondurile pe care le gestionează, iar tendinţa a continuat chiar şi după anunţarea salvării instituţiei cu o vechime de 167 de ani de către UBS.  “Aceste ieşiri au fost moderate, dar tendinţa nu se modificase la 24 aprilie 2023”, a informat grupul bancar elveţian.

Instituţia s-a confruntat cu retrageri semnificative de numerar din depozite, în timp ce depozitele care ajungeau la scadenţă nu au fost reînnoite. Nivelul depozitelor făcute de clienţi s-a redus în primul trimestru din acest an cu 67 miliarde de franci elveţieni. Clienţii au început să retragă rapid bani de la Credit Suisse după turbulenţele provocate de colapsul băncilor americane Silicon Valley Bank şi Signature Bank.

• Îngrijorări cu privire la o eventuală extindere la nivelul sectorului financiar internaţional

Criza bancară regională din SUA, dar și prăbușirea Credit Suisse au declanşat, recent, îngrijorări cu privire la o eventuală extindere la nivelul sectorului financiar internaţional. În eventualitatea falimentului unei bănci din Uniunea Europeană se aplică o regulă conform căreia acţionarii şi ceilalţi creditori vor trebui să suporte o parte din pierderi. Primii care vor suporta pierderile unei bănci vor fi acţionarii. Dacă asta nu va fi suficient, vor fi nevoiţi să suporte pierderi şi deţinătorii de obligaţiuni subordonate, aşa-numitul capital AT1.

În cazul Credit Suisse, deţinătorii de obligaţiuni AT1 își pierd toţii banii investiţi, odată cu preluarea băncii de către UBS. Pentru aceste obligaţiuni AT1, pierderile se ridică la 16 miliarde de franci (16 miliarde de euro).