Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: “OUG 114 – o pauză în procesul de liberalizare, pentru a gândi cît mai bine mecanismele de piaţă” (video)
Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei
Cred că OUG 114 a fost o reacţie a Guvernului la semnalele de nemulţumire din societate privind evoluţia lucrurilor în energie, a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei, la Forumul Energiei.
Domnia sa a explicat: “Liberalizarea pieţei de energie electrică şi de gaze a coincis cu creşteri de preţuri, ceea ce a determinat această pauză. Eu aşa văd această ordonanţă 114 – ca o pauză, ca o măsură temporară. Nu ştim cât va dura, e maxim trei ani de zile specificat în OUG. E o pauză în procesul de liberalizare, pauză pe care trebuie s-o folosim pentru a gândi cît mai bine mecanismele de piaţă.
Trebuie să folosim această perioadă de reflecţie pentru ca să ne gândim cum putem îmbunătăţi mecanismele pe care le-am creat până acum pentru a putea funcţiona în piaţa energetică europeană unică în care ne vom integra complet, mai devreme sau mai târziu.
Sectorul energetic este predispus la probleme de concurenţă pentru că are companii foarte mari, dominante, care prin natura lor riscă să trateze incorect clienţii sau furnizorii, să distorsioneze piaţa în felul acesta. De aceea sunt susceptibile de a fi sancţionate de noi.
Problema e cu atât mai mare cu cât aceste companii erau obişnuite să fie monopoluri, eventual reglementate, de stat. Am senzaţia că mulţi din aceşti mastodonţi nu s-au adaptat mental la ideea că sunt într-o piaţă.
Noi încercăm să fim un factor de stabilitate, mediul nu este foarte stabil în jurul nostru. Având în vedere că noi suntem administraţie publică, avem timp ca lucrurile să se aşeze, pentru cei din economie cred că e mai dificil să aştepte. Încet, încet legislaţia pare să se aşeze. Consiliul Concurenţei, prin numele lui, este o instituţie pro-concurenţă. Concurenţa este un instrument pentru ca lucrurile să meargă mai bine.
Companiile foarte mari trebuie să fie foarte atente cum îşi tratează clienţii şi furnizorii. Pe zona de energie am avut cazuri pe care le-am rezolvat impunând anumite condiţii, în alte cazuri cred că vom ajunge la amenzi.
Acum câţiva ani i-am spus companiei CEZ că trebuie să-şi pună la punct o procedură echilibrată privind deconectările de la reţea. CEZ a implementat angajamentele asumate în cadrul investigaţiei privind posibilul abuz de poziţie dominantă al companiei pe piaţa de distribuţie de energie electrică.
Acum discutăm cu ANRE dacă vor să impună aceste angajamente pentru întreaga piaţă.
Avem un proces similar cu ENEL, avem plângeri de modul cum ENEL dădea prioritate unor cereri de conectare. Lucrăm cu ei acum ca să avem un mecanism obiectiv, nesupus arbitrariului angajaţilor ENEL privind modul cum se conectează la reţea consumatorii industriali.
Avem multe cazuri în ţară unde ne uităm la tarifele percepute pentru lucrările de conectare la reţea. Suspiciunea este că aceste tarife sunt excesive, companiile de distribuţie profită de poziţia lor puternică în piaţă şi impun clienţilor să lucreze fie cu companii proprii, fie cu companii agreate de distribuitor, la tarife exagerate, peste piaţă.
Sunt convins că s-au făcut multe lucruri bune prin deschiderea sectorului energetic către piaţă. Şi piaţa ne ajută să rezolvăm unele probleme, în special să diminuăm activităţile care nu sunt eficiente. Pune presiune pe companiile care consumau resurse sau nu generau bunăstare să-şi reducă activitatea.
În urma sesizărilor ANRE, ne uităm la comportamentul Petrom şi Romgaz pe piaţa de gaze. Suspiciunea este că aceste companii şi-ar favoriza propriii producători de electricitate.
Tot la sesizarea ANRE, ne uităm la modul cum evoluează preţul pe piaţa de electricitate, în special pe PZU (piaţa pentru ziua următoare) şi ne uităm la principalul jucător pe piaţa de echilibrare – Hidroelectrica, care, prin comportamentul său, ar fi putut să determine un preţ mai mare pe PZU”.
Bogdan Chirițoiu a mai amintit de flexibilizarea contractelor pe piața de electricitate, care se discută de mult timp, și care a rămas o problemă nerezolvată. Contractele în România se pot modifica extrem de rapid, a mai spus Chirițoiu.
Adăugarea unor noi instrumente financiare pe piața de electricitate este un subiect mai complicat, care se discută de mai mult timp, iar progresele sunt reduse, a mai spus președintele Consiliului Concurenței, adăugând că statul poate face ca lucrurile să funcționeze, cu puțin efort.
Eliminarea restricției contractelor bilaterale este o altă problemă, a menționat președintele CC, precizând: “Cu un pic de imaginație, cred că putem să găsim soluțiile care să permită și noile investiții, fie onshore, fie offshore, le putem face viabile din punct de vedere economic, fără să fie nevoie să eliminăm obligativitatea de a trece prin OPCOM, care a apărut tocmai pentru că au existat probleme în trecut în piață”.
Investigația Comisiei Europene cu privire la Transgaz
Președintele Consiliului Concurenței a amintit și de investigația Comisiei Europene cu privire la Transgaz. În vara anului 2017, Comisia Europeană a deschis o procedură oficială de investigare pentru a evalua dacă operatorul român al sistemului de transport de gaze naturale, Transgaz, a întârziat cu intenție investițiile de interconectare ca să împiedice exportul de gaze naturale din România către alte state membre ale UE, respectiv Ungaria și Bulgaria.
Bogdan Chirițoiu consideră că este mai mult un caz de liberă circulație de piață internă, decît un caz antitrust: “Mi-e greu să văd care este interesul comercial al Transgaz (n.r.dacă ar fi blocat aceste exporturi). De ce nu ar fi vrut Transgaz să ia niște taxe pentru export de gaze?”.
Domnia sa speră ca Transgaz să ajungă la un acord cu Comisia Europeană în această speță, așa cum se prefigurează, și în cursul acestui an să se finalizeze cazul. “Probabil că va trebui să promitem că terminăm BRUA”, a specificat președintele CC.
Restructurările companiilor cu pierderi
Restructurările companiilor cu pierderi sunt în lucru la Comisia Europeană, a mai spus Bogdan Chirițoiu.
În luna mai 2018, Comisia Europeană a inițiat o investigație aprofundată pentru a evalua dacă diferitele măsuri de sprijin public acordate de autoritățile române Companiei Naționale a Uraniului sunt conforme cu normele UE privind ajutoarele de stat pentru întreprinderile aflate în dificultate.
Bogdan Chirițoiu a declarat: “La Compania Națională a Uraniului, lucrurile merg într-o direcție bună și se conturează un echilibru între interesul CNU și al statului de a avea producția de uraniu în țară și interesul Nuclearelectrica de a nu fi jecmănită, de a nu plăti exagerat de mult pentru această resursă. Compromisul pe care l-am găsit în țară e bun pentru ambele părți și are șanse să fie acceptat și de Comisia Europeană”.
Mai complicată este situația de la Complexul Energetic Hunedoara, a mai spus președintele Consiliului Concurenței. Domnia sa a explicat: “Este o companie cu pierderi istorice foarte mari și va trebui să găsim soluții pentru a reduce risipa, menținând în viață ceea ce este esențial pentru economia noastră și pentru stabilitatea sistemului energetic, dar nu mai mult de atât. Soluții avem, planul e trasat, cât de repede vom putea să ne mișcăm și cât de acceptabil politic este acest plan rămâne de văzut. Vom cheltui mulți bani pentru că va trebui să asigurăm regulile de protecția mediului. Activitățile nu dispar, locurile de muncă nu dispar peste noapte. În timp, înțeleg că guvernul vrea să înlocuiască sau să suplimenteze minele de cărbune cu o capacitate pe gaze”.
Trucări de licitații
Avem multe sesizări privind trucări de licitații care ne vin din partea marilor companii energetice care sunt de stat, a mai spus Chirițoiu, adăugând: “Acestea suspectează că sunt înșelate de furnizorii lor. Este o zonă foarte importantă pentru noi, este esența a ceea ce facem. Am avut sesizare de la Complexul Energetic Oltenia, de la Transelectrica, am finalizat anul trecut un nou caz pe Transgaz. Este o zonă deja bătătorită de noi, pe care o cunoaștem foarte bine”.