Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzPreşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a declarat, marţi, că a discutat telefonic cu premierul Marcel Ciolacu şi au convenit ca “acest Guvern să nu mai angajeze cheltuieli mari”, menţionând că nu este bine să se “antameze” proiecte care “încarcă, şi aşa cu un deficit cronic, viitorul Guvern”.
Bolojan a mai spus că, în privinţa legislaţiei pensiilor militare, Marcel Ciolacu l-a informat că va discuta cu reprezentanţii rezerviştilor şi va iniţia un grup de lucru pentru a analiza impactul financiar.
“Am discutat astăzi cu domnul Ciolacu, o discuţie telefonică, legat de câteva aspecte: unul este faptul că am convenit că acest Guvern să nu mai angajeze cheltuieli mari pentru că, fiind la final de mandat, cred că este normal să achite datorii create, să spunem, la lucrările care sunt pentru autorităţile locale pentru că firmele nu sunt plătite pentru situaţii de lucrări din iulie, deci cele depuse până la jumătatea lunii august, dar cred că nu este bine să antameze proiecte sau chestiuni care încarcă şi aşa cu un deficit cronic viitorul Guvern”, a afirmat Bolojan, într-o conferinţă de presă, la sediul PNL, întrebat dacă a discutat cu premierul Marcel Ciolacu privind problema pensiilor militare, potrivit Agerpres.
El a spus că PNL nu are încă o decizie pe chestiunea pensiilor militare, dar premierul l-a informat că va fi format un grup de lucru.
“În ceea ce priveşte această chestiune (cu pensiile militare – n.r.), m-a informat că va avea un dialog cu reprezentanţii celor care sunt în rezervă şi că va propune un grup de lucru pe această chestiune pentru a analiza impactul financiar, condiţiile, în aşa fel încât într-o formă sau alta să se reglementeze această chestiune”, a adăugat Bolojan.
Ilie Bolojan a arătat că această problemă trebuie analizată şi, dacă e posibil, rezolvată, menţionând că “nu trebuie aruncată dintr-o parte în alta”.
“Nu sunt premier, nu sunt ministru în Guvern. E o situaţie, vă daţi seama, în care la PNL într-o zi s-a schimbat destul de mult. Ne trebuie câteva zile să ne adaptăm, dar, dacă se va pune această problemă într-adevăr, trebuie analizată şi, dacă este posibil, trebuie rezolvată, dacă nu, nu trebuie să dai vina, să arunci problema dintr-o parte în alta, cred că trebuie discutat cu toţii românii corect şi cinstit şi e mult mai corect să spui unei categorii ‘asta se poate şi uite e foarte bine sau nu se poate de ce’, dar întotdeauna trebuie să ai grijă să nu creezi inechităţi şi cred că s-a creat o formă de inechitate faţă de alte decizii din zona pensiilor”, a adăugat liderul interimar al PNL.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marţi, că, în zilele următoare, va avea discuţii cu miniştrii responsabili şi cu preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, în vederea elaborării unei ordonanţe de urgenţă care să îndrepte inechităţile în privinţa pensiilor militare.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer a declarat marţi că Marea Britanie va recunoaşte statul Palestina în…
Preşedintele american Donald Trump a prevenit marţi că ultimatul dat omologului său rus Vladimir Putin…
Prim-ministrul slovac Robert Fico (Smer-SD) a declarat marți că Ministerul de Externe britanic (Foreign Office)…
Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a anunțat că retrage proiectul privind transferul unei suprafețe…
Constructorul de nave şi submarine francez Naval Group a fost, se pare, vizat de un…
ANRE a dispus inițierea unei acțiuni de control la operatorii de distribuție concesionari, în ceea…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Motto:
„Un popor care votează corupți, impostori, hoți și trădători, nu este victimă, este complice.”
(George Orwell)
La 34 de ani de la revolutie si de la căderea comunismului, România este un stat nereformat, cu un sistem politico-administrativ excesiv centralizat. Aceasta este principala cauză a prelungirii stării de tranzitie de la socialism la capitalism, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan politic, economic, social si cultural. Hotia, coruptia si nepotismul sunt principalele racile ale clasei politice care frânează progresul, ne tin pe loc sau chiar regresăm. Noi încă ne conducem după legi comuniste din 1968, adică centralism democratic-socialist, în plin capitalism democratic-european. Ori acest centralism este o frână a dezvoltării economice. De aceea e nevoie de reforme profunde pentru a desfiinţa foarte multe structuri inutile la nivel central si local populate cu tot felul de nepotisme. Numai asa s-ar putea produce destrămarea reţelelor clientelare construite in timp de peste 50 de ani. Dacă s-ar sparge astfel de strcturi, s-ar crea şansa ca România să renască administrativ ca ţară.
Pentru a face progrese România are nevoie urgentă de 3 tipuri de reforme:
-reforma constitutională si consolidarea statului de drept;
-reforma administrativ-teritorială care să permită descentralizarea si autonomia locală;
-reforma morală, prin educatie care să promoveze meritocratia in functii publice.
Pentru asta e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire solidă si nu de figuranti, precum cei care au condus România in ultimii 30 de ani .
O bună ocazie pentru reforme ar fi fost chiar in ciclul electoral actual din perioada 2020-2024, dar din păcate nu s-a făcut nimic pentru reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, prin reforme structurale profunde precum:
-Reducerea numărului de ministere la 15-16, la fel cum este in Franţa şi Germania;
-Desfiinţarea agenţiilor şi instituţiilor care nu sunt neapărat necesare, atribuţiile lor putând fi preluate de alte instituţii, simultan cu o descentralizare reală;
-În administraţia locală, păstrarea acelor primării care servesc peste 8.000 de cetăţeni, şi comasarea celorlalte;
-Reducerea numărului de judeţe la 16, într-o primă etapă, apoi la 8, echivalente cu regiunile de dezvoltare;
– Înlocuirea instituţiilor care servesc acum cetăţenii prin numerosi funcţionari, cu aplicaţii informatice care funcţionează nonstop, online.
România este singura tară din UE care nu a făcut reforma administrativ-teritorială pentru a crea structuri administrative compatibile cu cele europene (eurortegiuni).
Reforma administrativ-teritorială este o necesitate si aceasta se poate face printr-o procedură mai simplă fără modificarea constitutiei , printr-o lege organică in care să fie prevăzută comasarea mai multor judete in structuri administative mai mari. Această comasare contribuie la reducerea numărului de judete si păstrarea denumirii de „judet” prevăzută in actuala constitutie. Este modelul Poloniei care a făcut regionalizarea in 1999 prin comasarea celor 49 de voievodate existente (similare cu judetele de la noi) in 16 mari voievodate pentru a corespunde cerintelor Uniunii Europene.
De asemenea, in România sunt 2862 de comune din care 2.390 au sub 5.000 de locuitori, 891 n-au nici măcar 2.000 de oameni. Avem 216 orașe din care 117 au sub zece mii de cetățeni. Au însă aparate birocratice stufoase care le conduc, în mai toate cazurile cu ajutor de la stat. 2.593 de localități au beneficiat în 2022 de fonduri din bugetul statului pentru a putea să funcționeze. Și așa se întâmplă în fiecare an.
Incă dinanii trecuti liberalul Ilie Bolojan, președintele CJ Bihor, a venit cu urmatoarea solutie: „Primăriile care sunt gestionate prost ar trebui să fie lăsate să intre insolvență. Ori am avut de fiecare dată în acești ani ai guvernului în care primăriile care au acumulat arierate, au gestionat catastrofal activitatea au primit bani direct prin hotărâre de guvern la propunerea Ministerului de Finanțe pentru a li se șterge aceste datorii. Ori practic mesajul care este? Orice faceți cineva vă salvează”.
De asemenea a fost depus la parlament un proiect de LEGE initiat de Vlad Benga din partea USR, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.2/1968, republicată, privind organizarea administrativă a teritoriului României.
(Vezi: https://www.senat.ro/legis/PDF/2023/23b278AD.PDF?nocache=true)
Proiectul a ajuns si la senat in timp ce presedintele senatului era Nicolae Ciucă dar acesta nu a catadicsit să-l pună pe ordinea de zi pentru dezbatere si adoptare cu eventuale amendamente.
De aceea, proiectul de lege propus de Vlad Benga, privind reorganizarea administrativ-teritorială a României, prin comasarea satelor și reducerea numărului de județe, ar trebui promovat de viitorul parlament măcar acum când a ajuns cutitul la os din cauza crizelor suprapuse.
(Vezi: https://www.cdep.ro/proiecte/2023/400/30/3/pl197.pdf)