Premierul Ilie Bolojan a declarat, marţi seara, că pe actualul sistem de organizare administrativ-teritorială a ţării fuziunea dintre localităţi este o procedură greoaie, menţionând că, în condiţiile în care, în anii următori, se va găsi o susţinere politică pentru comasarea localităţilor, el personal va susţine acest lucru.
“Pe partea de reformă în administraţie, suntem în situaţia în care coaliţia – şi le mulţumesc tuturor colegilor – a ajuns la susţinerea celor două pachete, dintre care pachetul pentru administraţie, aşa cum a prezentat şi domnul ministru Cseke, a fost discutat de mai multe ori, a fost întârziat, dar este foarte important că astăzi îl avem adoptat şi cred că va schimba multe lucruri în administraţia din România. El are în vedere creşterea eficienţei administraţiei pe actualele structuri. În condiţiile în care, în anii următori, se va găsi o susţinere politică pentru comasarea localităţilor, personal voi susţine acest lucru. Dar aici nu e nevoie de declaraţii politice, de astea avem destule; e nevoie de majorităţi stabile, care să susţină proiecte, în aşa fel încât să avem rezultate”, a afirmat Bolojan, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria, la finalul şedinţei Executivului, întrebat în legătură cu propunerea preşedintelui CJ Timiş care încurajează comunele să comaseze.
Prim-ministrul a adăugat că, pe actualul sistem, fuziunea dintre localităţi este o procedură greoaie, pentru că presupune referendumuri organizate în ambele localităţi.
“Cu cât o localitate este mai mare – şi am experimentat în calitate de primar două referendumuri de tipul acesta -, probabilitatea să atingi condiţiile de respectare a unui referendum, în primul rând prezenţa la vot – am văzut asta şi în municipiul Buzău, de exemplu -, este foarte scăzută. Deci, fără o modificare legislativă care să prevadă explicit modul în care localităţile mici, de exemplu, comunele sub 1.500 de locuitori, ar putea fuziona, lucru pe care l-am putea face, nu văd fezabil, decât cu anumite excepţii, în zone mici, fuziuni, dar care nu schimbă sistemul”, a adăugat Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, sunt două posibilităţi: ori acest pachet dovedeşte că se poate o “administraţie mai eficientă, mai performantă, mai în serviciul cetăţenilor, pe actualele structuri, ori va fi doar o problemă de timp până se va ajunge din nou într-o zonă de discuţii, în care, indiferent cine va fi în guvernare, va fi nevoit să facă o reformă a administraţiei”.
Preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, Alfred Simonis, a anunţat recent că instituţia lansează un proiect-pilot pentru reformă administrativă în România care vizează înfiinţarea unui fond judeţean, din care vor fi sprijinite comunele care aleg să se unească, oferind între 10 milioane şi 20 de milioane de lei, în funcţie de populaţie. El a îndemnat şi Guvernul să creeze un fond naţional pe aceleaşi principii, având în vedere eficienţa administrativă.
| Știri BVB