Preţurile la energie, cheltuielile cu refugiaţii din Ucraina şi creşterea costurilor de apărare au fost cheltuieli neprevăzute ale României în urma războiului din Ucraina din cauza cărora nu putem atinge ţinta de deficit de 4,4% din PIB, a declarat ministrul finanţelor Marcel Boloş, după ce a fost la discuţii la Bruxelles pentru a înceaca să îi convingă pe oficialii Comisiei Europene să accepte un deficit bugetar mai mare. Boloş a solicitat Comisiei Europene să accepte un deficit de 5,5% din PIB, nu de 4,4%, care e ținta din buget și care nu poate fi respectată.
„Ținta de 4,4% din PIB aproape că nu poate fi respectată. Am arătat și cauzele, care au fost atât de natură internă, cât și de natură externă. Discutăm aici de la cheltuielile pe compensarea energiei pentru populație și mediul de afaceri până la cheltuielile care au fost cu refugiații din Ucraina, pe linie de costuri directe și costuri indirecte pe care le-am avut. De asemenea, am avut costuri cu cheltuielile militare – România și-a crescut alocarea bugetară de la 2% la 2,5%”, a declarat Marcel Boloș la Digi24.
Referitor la cheltuieli, Marcel Boloș a explicat: “Avem, pe de o parte, 0,4% din PIB pentru ceea ce înseamnă cheltuieli directe pe care le-am avut cu refugiații și, probabil, dacă adăugăm și 0,5% pentru cheltuielile militare, de aici rezultă o abatere de 1,1% din PIB asupra deficitului bugetar, care are ca și fundament cheltuieli care n-au ținut de deciziile pe care le-a luat România. Pe lângă cei 0,4% din PIB avem și cheltuieli indirecte, care țin de cheltuieli cu spitalizarea, educația și accesul la serviciile publice pentru refugiați. Toate acestea sunt categorii de cheltuieli pe care se fundamentează solicitarea noastră, împreună cu planul de măsuri pe care l-am înaintat”.
Potrivit informaţiilor noastre, aceste argumente au fost invocate şi de premierul Marcel Ciolacu în discuţiile cu preşedintele Charles Michel, preşedintele Consiliului European.
Ministrul a prezentat în faţa CE şi măsurile fiscale și reducerea cheltuielilor bugetare pe care guvernul le are în vedere: “La discuţiile de la Bruxelles am prezentat planul de măsuri fiscale și reducerea cheltuielilor bugetare. Discuțiile sunt cu cifre și cu impact bugetar care interesează Comisia și pe noi, România, pentru că avem angajamente față de UE pe care trebuie să le respectăm.
Am arătat care sunt calculele noastre în ce privește partea de impact, în termeni de impact bugetar, și urmează să fie analizate toate aceste măsuri și felul în care au fost gândite de Coaliție și, de asemenea, să primim feedback pe marginea lor.
Am discutat în termeni de impact bugetar, unde au avut un semn de întrebare cu privire la calculele pe care le-am întocmit și modalitatea la care am ajuns la acel impact. Am spus că am avut o metodologie destul de precisă pentru evaluarea acestui impact bugetar, că urmează ca metodologia să o prezentăm separat Comisiei și că pe marginea acesteia și a impactului bugetar urmează să se pronunțe Comisia Europeană, pentru ca mai apoi să avem un parcurs al adoptării acestor măsuri, care trebuie să fie în cursul lunii septembrie, pentru ca aceste măsuri să-și producă efectul și să putem să ne respectăm angajamentele față de CE.
Scopul discuţiilor cu CE a fost să asigurăm Comisia că nu vom merge spre acel 6,84% din ținta de deficit bugetar, ceea ce pentru România ar fi fost un pericol imens de suspendare a fondurilor europene. Pentru 2024 și 2025 avem în vedere ca măsurile să-și continue efectul și noi să putem implementa fondurile europene”.
| Știri BVB