Boloş: Termenul pentru cererea de plată 4 din PNRR, ca să nu riscăm pierderea banilor, este sfârşit de iulie

România ar trebui să depună până la sfârşitul lunii iulie cererea de plată numărul 4 din PNRR pentru a nu risca pierderea banilor, a declarat, joi, ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.

“Cererea de plată 4, ca să nu riscăm pierderea banilor, este sfârşit de iulie şi sper să ne putem ţine de acest termen, însă depinde, cum v-am spus, de formarea noului Guvern, foarte mult depinde de deciziile pe care le va lua Parlamentul. Încă sunt decizii care ţin de Parlament pentru ceea ce înseamnă legea apei, legea energiei, Codul urbanistic, Codul silvic, care oricum e aprobat, reforma fiscală, taxarea în transporturi, în funcţie de gradul de poluare. Toate acestea sunt decizii care aparţin Guvernului şi Parlamentului”, a explicat Boloş, într-o conferinţă de presă, la Palatul Victoria, potrivit Agerpres.

El a menţionat că nu există practic un termen impus de partenerii europeni pentru depunerea acestei cereri de plată.

“Nu avem termen. Noi l-am fixat, pentru ca să avem răgazul necesar, pentru ca ulterior cererile de plată 5, respectiv 6, să le putem depune şi să le poată valida jaloanele Comisia Europeană. Nici dumnealor nu pot face validarea de jaloane peste noapte. Noi putem să depunem şi la sfârşitul anului, dar vă daţi seama că pentru ţara românească, care mai are de încasat 18 miliarde de euro, trebuie să facă diligenţele acestea din timp, pentru că nu peste noapte se face cererea de plată, pentru că toate documentele trebuie strânse de la toţi coordonatorii de reformă, pentru că procesul de validare a jaloanelor şi ţintelor este unul anevoios. Asta ar însemna pentru ţara noastră, nu vă supăraţi, un risc de pierdere a fondurilor iminent. Eu nu pot să fiu părtaş la aşa ceva, pentru că discutăm de sume însemnate care au fost alocate României”, a precizat Marcel Boloş.

Ministrul a subliniat că fără reforma fiscală definitivată cererea de plată 4, cu suma de 5,7 miliarde de euro, nu va putea fi înaintată.

Potrivit lui Boloş, în cazul discuţiilor privind renegocierea PNRR nu s-a discutat despre măsuri specifice privind reforma fiscală.

“Comisia ne-a subliniat încă o dată angajamentele pe care ni le-am luat. Ce să facă mai mult Comisia decât să spună aveţi? Este clar că noi cererea de plată numărul 4, fără această reformă fiscală definitivată, nu avem cum să o înaintăm. Chiar dacă am depune-o, Comisia nu ar… (…) Reforma fiscală este un angajament pe care l-am luat încă de pe vremea când s-a elaborat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi odată cu aprobarea lui în anul 2021. Aceasta este o certitudine. Se găseşte în jalonul 207 şi România acest angajament l-a transpus şi în planul fiscal, unde se prevede impactul bugetar de 1,7% din PIB şi valoarea acestui impact bugetar de 23 de miliarde de lei. Cum se va ajunge? Pe care cale se va ajunge la acest impact bugetar? Este decizia noului Guvern şi a coaliţiei de guvernare”, a transmis el.

România are la dispoziţie un termen scurt pentru a înregistra un impact bugetar consistent pentru ceea ce înseamnă reforma fiscală, a mai explicat ministrul.

“Până la sfârşitul anului mai sunt (…) şapte luni, avem o perioadă scurtă de timp în care trebuie să producem, să avem un impact bugetar consistent pentru ceea ce înseamnă reforma fiscală. Nu ştiu să vă dau un răspuns care vor fi acele măsuri fiscale, pentru că este vorba de o decizie a coaliţiei de guvernare, o decizie probabil a viitorului Guvern. Am spus că avem ca şi consecinţă a neîndeplinirii acestui jalon data de 4 iunie, când noi ar trebui să avem un răspuns pentru reforma fiscală, pentru ca să nu fie aplicabile prevederile articolului 9 şi 10 din Regulamentul Comisiei Europene şi să nu avem, să zicem, surprize neplăcute din perspectiva Comisiei Europene referitor la măsurile pe care le va propune Consiliului ECOFIN”, a completat Boloş.

El a menţionat că aplicarea articolelor 9 şi 10 din regulamentul specific pentru Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi pentru Politica de coeziune ar putea conduce la suspendarea de fonduri europene.