Boloș: Toate măsurile care au împins deficitul în sus au fost pe placul multora; atunci, fiecare și-a revendicat partea de beneficii și de aplauze, azi, toți se complac în tăcere

Toate măsurile care au împins deficitul în sus au fost pe placul multora: recalcularea pensiilor, majorările de salarii, programele de investiții, spune fostul ministru Marcel Boloș, adăugând că acestea au fost votate și susținute politic de întreaga coaliție. “Atunci, fiecare și-a revendicat partea de beneficii și de aplauze. Azi, toți se complac în tăcere”, spune Boloș.

Acesta explică: Cum spunea Dostoievski în Frații Karamazov: fiecare este vinovat pentru toți și pentru toate, față de toți și față de toate. E o frază care se potrivește perfect și cu politica: atunci când apar probleme, nimeni nu e complet (ne)vinovat.

Să lămurim și problema banilor alocați din Fondul de Rezervă Bugetară.
Toate măsurile care au împins deficitul în sus au fost pe placul multora: recalcularea pensiilor, majorările de salarii, programele de investiții.

Au fost votate și susținute politic de întreaga coaliție. Fie că a fost vorba de Parlament sau de Guvern, aprobările pentru majorările de cheltuieli au decurs fără nici un fel de problemă.
Atunci, fiecare și-a revendicat partea de beneficii și de aplauze. Azi, toți se complac în tăcere.

În 2024, la început de an, aproape în fiecare săptămână era câte un protest.

Nemulțumirea oamenilor se simțea puternic în stradă, iar campania electorală dar și competiția între promisiuni electorale amplifica tensiunile sociale. În acest context, banii din Fondul de Rezervă Bugetară au fost direcționați în cea mai mare parte pentru acoperirea cheltuielilor ce nu aveau finanțare în bugetul votat la început de an. Vorbim despre cofinanțarea investițiilor publice, sprijin pentru sănătate și educație, cheltuieli sociale esențiale.

Pe scurt, de ce a fost nevoie de acest mecanism din FRB:

– Sănătatea în criză. Fondurile alocate sistemului sanitar erau aproape epuizate. La rectificarea din septembrie, a fost nevoie de o suplimentare de peste 11 miliarde de lei doar pentru ca spitalele să poată funcționa. Până atunci dar și ulterior rectificării a fost nevoie de alocarea de sume din FRB tocmai pentru a evita întreruperea finanțării pentru un sector de activitate atât de important pentru oameni cum este sănătatea.

– Salarii în sectoare vitale. Educația, sănătatea, protecția socială, apărarea și ordinea publică, toate aveau cheltuieli de personal în creștere, ca urmare a majorărilor salariale adoptate în cursul anului. OUG 16/2024, OUG 19/2024, OUG 26/2024, OUG 128/2023, OUG 53/2024 toate au fost aprobate în perioada martie – aprilie 2024, au prevăzut majorări salariale, ulterior intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2024. Fără FRB, nu s-ar fi putut onora aceste plăți.

– Investiții în pericol. Proiectele finanțate din bani europeni riscau să fie blocate fără cofinanțare națională. Fondurile alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2024 se epuizaseră. Nimeni nu își dorea și nu își dorește să blocheze aceste investiții vitale pentru dezvoltarea țării noastre și nici să piardă investiții esențiale în infrastructura publică. Cum ar fi arătat Romania cu șantierele blocate și banii pierduți?

– Restanțe acumulate. Programele mari de investiții, Anghel Saligny, PNDL I și II, proiectele finanțate prin CNI, acumulaseră deja restanțe. Practic, statul avea facturi neplătite către constructori și furnizori. Bugetele alocate acestor investiții vitale pentru comunitățile locale deja se epuizaseră iar arieratele rezultate din investiții deja implementate generau blocaje la nivelul economiei naționale. Fără alocări suplimentare din Fondul de Rezervă, aceste datorii ar fi blocat șantierele și ar fi dus economia în blocaj.

– Presiunea de la Bruxelles. România se afla încă din 2020 în procedură de deficit excesiv. În 2024, noul regulament european privind guvernanța economică nu era încă aprobat. Orice abatere de la traiectoria de deficit bugetar (amintesc celor care deja au uitat că în anul 2023 trebuia să atingem ținta de sub 3% deficit iar noi deja aveam 6,6% din PIB la sfârșitul anului 2023) aducea cu sine riscul de suspendare a fondurilor europene, exact banii din care se finanțează marea majoritate a investițiilor publice.

– Negocieri în derulare. Planul fiscal pe termen mediu și lung pentru noua traiectorie de deficit bugetar nu fusese încă stabilit cu Comisia Europeană, iar România avea nevoie de spațiu bugetar pentru a-și onora angajamentele.

– Reformele din PNRR au fost extrem de dure și de costisitoare, cu presiune imensă asupra deficitului bugetar. Câteva exemple în acest sens: Legea 360/2023 pentru reforma sistemului public de pensii, cu recalcularea pensiilor +33 mld lei anual, avansurile date în contul Reformei salarizării unice în sectorul public prevăzute tot în PNRR +19 mld lei. Toate aceste nevoi de fonduri publice suplimentare, reprezentau o urgență care nu a putut fi asigurată numai din bugetul de stat, a fost nevoie urgentă de fonduri alocate prin FRB.

Cum au fost alocați banii din Fondul de Rezervă?

După un mecanism clar și legal:

1. Ministerul Finanțelor a alimentat fondul și a avizat fiecare propunere de alocare, din perspectiva existenței fondurilor în FRB.

2. Guvernul a aprobat prin hotărâre fiecare sumă, pentru fiecare minister în parte. Fiecare hotărâre de Guvern este publicată în Monitorul Oficial.

3. Ministerele au putut cere bani din FRB doar pentru cheltuieli urgente, atunci când nu exista altă sursă de finanțare.

4. Fiecare minister a semnat documente prin care și-a asumat, în scris, că solicitarea este urgentă, legală, necesară și reală.

O întrebare des întâlnită și cât se poate de legitimă: de ce nu s-a așteptat rectificarea bugetară?

Pentru că legea permite rectificarea abia după șase luni de la votarea bugetului, adică în august-septembrie. Până atunci însă, banii pentru salarii în sectorul public, sănătate, educație, protecție socială și investiții erau deja pe terminate iar plățile trebuiau făcute pentru a nu exista blocaje. Unele fonduri se epuizaseră, altele riscau să se epuizeze rapid, ca urmare a noilor legi adoptate în 2024 atât de către Parlament cât și de către Guvernul României.

A aștepta rectificarea ar fi însemnat ca spitalele să rămână fără finanțare, școlile fără bani de funcționare, șantierele să se oprească. Riscul ca statul să se blocheze era uriaș. De aceea a fost folosit Fondul de Rezervă: pentru ca România să poată merge mai departe.

În plus pentru cei care se întreabă despre legalitatea funcționării acestui mecanism trebuie să le spun că:
– Mecanismul a fost aprobat prin OUG 46/2024 în mod similar cu mecanismul care a fost utilizat și în cursul anului 2023, care la rândul lui a fost aprobat prin OUG 73/2023.
– Asupra acestui mecanism a fost exercitat Controlul Curții Constituționale prin care a fost respinsă excepția de neconstituționalitate prin Decizia 56/2024 care la punctul 48 arată că:
”48. Din analiza dispozițiilor antereferite, Curtea constată că legiuitorul a instituit două tipuri diferite de finanțări aflate la dispoziția Guvernului, cu destinații diferite. Astfel, contrar susținerilor autorilor obiecției de neconstituționalitate care afirmă că „rezerva bugetară este concepută pentru a face față unor situații neprevăzute sau urgente, cum ar fi dezastre naturale sau crize economice“, Curtea observă că Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului se repartizează pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar [art. 30 alin. (2) din Legea nr. 500/2002], în vreme ce Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului este cel care se repartizează pentru finanțarea unor acțiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamitați naturale și sprijinirii persoanelor fizice sinistrate [art. 30 alin. (4) din Legea nr. 500/2002]. În același timp, Curtea observă că legile de rectificare sunt acte normative modificatoare ale legilor bugetare anuale, cărora li se aplică aceleași proceduri ca și legilor bugetare anuale inițiale, cu excepția termenelor din calendarul bugetar [art. 6 alin. (1) din Legea nr. 500/2002]. În consecință, din perspectiva aprobării de către Parlament a măsurilor fiscale promovate de Guvern, diferența dintre rectificare și alte măsuri cu impact asupra unor capitole sau articole bugetare nu se referă la eliminarea posibilității Parlamentului de a se pronunța asupra uneia sau alteia dintre măsuri, ci această diferență rezidă în faptul că rectificarea se dezbate și se aprobă în ședință comună a celor două Camere ale Parlamentului [în temeiul art. 65 alin. (2) lit. b) din Constituție], iar măsurile fiscale, altele decât rectificarea bugetară, se dezbat și se aprobă potrivit procedurii legislative reglementate de art. 75 din Legea fundamentală.”

Ce spune în esență Curtea Constituțională?

Că există 2 mecanisme: cel al rectificării bugetare și cel al FRB, iar Guvernul sau Parlamentul are dreptul să aleagă unul dintre acestea.

Din tot ceea ce am arătat mai sus, câteva lucruri trebuie să fie limpezi:
– Nimeni nu a dus banii acasă sau și mai aberant cum susțin unii în mod iresponsabil că aceștia ar fi fost folosiți în scop electoral.
– Banii din FRB nu au fost alocați discreționar după bunul plac al premierului sau al ministerului finanțelor ci la solicitarea ministerelor de linie care au avut nevoie urgentă pentru desfășurarea activității lor curente și de capital. Pentru urgența alocărilor de fonduri dar și pentru necesitatea alocărilor din FRB a răspuns fiecare minister de linie.
– Solicitările nu au venit de la premier sau de la Ministerul Finanțelor. Fiecare minister a cerut bani din Fondul de Rezervă pentru nevoi urgente și și-a asumat în scris responsabilitatea acestor cereri.
– FRB a fost un mecanism de funcționare, nu de favoare. Fără el, instituțiile publice nu și-ar fi putut plăti cheltuielile de bază sau investițiile începute, mai ales după ce noi legi au creat obligații de fonduri suplimentare.
– Banii au mers doar către interes public. Școli, spitale, programe sociale, investiții, salarii, asistență și protecție socială – acestea au fost destinațiile fondurilor, nu privilegii sau cheltuieli ascunse.
– Contextul european a contat. România nu avea aprobată o nouă traiectorie de ajustare a deficitului, iar riscul de a pierde accesul la fonduri europene era real.

Iar pentru cei care spun că nu am ieșit public, las doar câteva exemple. Realitatea este că am făcut-o constant, chiar și atunci când mesajul nu era comod pentru nimeni. Demisia? Cum am zis, deși îmi doream, am considerat mai înțelept să rămân (oricum demisia nu rezolva nimic), într-un context bugetar fragil, cu agențiile de rating atente la fiecare pas al României. Asta pentru cei care trăiesc din ură și pentru care atacul permanent e singura formă de existență publică.

Lista cu beneficiarii, sumele și destinația banilor alocați din FRB în cursul anului 2024 a fost mereu transparentă, Hotărârile de Guvern fiind publicate în Monitorul Oficial. O regăsiți și mai jos.