Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a declarat joi că speră ca summitul european ce reuneşte aproape 50 de lideri în Republica Moldova să trimită ”un mesaj puternic” Rusiei, relatează DPA.
La sosirea sa la cel de-al doilea summit al Comunităţii Politice Europene (CPE), care se desfăşoară la Castelul Mimi din Bulboaca, Borrell şi-a exprimat speranţa că prezenţa zecilor de lideri reuniţi la câţiva kilometri de graniţa ucraineană ”va transmite un mesaj puternic despre unitatea multor state, nu numai a Uniunii Europene, ci şi a altora, în apărarea ordinii internaţionale”.
Locul de desfăşurare a reuniunii se află la aproximativ 35 de kilometri de Chişinău şi aproximativ 20 de kilometri de graniţa cu Ucraina.
”Este important ca acest mesaj să ajungă la Rusia”, a spus Borrell, sosit la reuniunea la care Rusia şi Belarus nu au fost invitate.
Rusia nu este aici nu pentru că organizatorii nu au vrut să invite Rusia, ci pentru că preşedintele rus Vladimir Putin şi-a exclus ţara din comunitatea europeană prin lansarea unui război nejustificat împotriva Ucrainei, a spus oficialul european.
Cea de-a doua reuniune a Comunităţii politice europene va avea loc la 1 iunie 2023, în localitatea Bulboaca din Republica Moldova. Comunitatea politică europeană este o platformă nouă de coordonare politică, ce îşi propune să promoveze dialogul politic şi cooperarea în vederea abordării chestiunilor de interes comun şi să consolideze securitatea, stabilitatea şi prosperitatea continentului european, informează site-urile https://www.epcsummit2023.md/ şi https://www.consilium.europa.eu/.
La 27 aprilie 2023, preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis un mesaj pe marginea organizării summit-ului Comunităţii politice europene din 1 iunie, în care a spus că organizarea reuniunii în Republica Moldova este un moment simbolic pentru această ţară. “Pe 1 iunie, ţara noastră va fi gazda summitului Comunităţii politice europene, un moment simbolic care reprezintă atât o recunoaştere internaţională pentru ţara noastră, cât şi o responsabilitate imensă.”, a precizat Maia Sandu, conform https://presedinte.md/ şi https://www.epcsummit2023.md/.
La eveniment sunt invitaţi să ia parte 47 de şefi de stat şi de guverne din UE-27, Albania, Andorra, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Islanda, Liechtenstein, Moldova, Monaco, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, San Marino, Serbia, Elveţia, Turcia, Ucraina, Regatul Unit.
De asemenea, este invitată şi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, notează https://www.consilium.europa.eu/.
Următoarele reuniuni ale Comunităţii politice europene vor avea loc în Spania şi Regatul Unit.
***
Prima reuniune a comunităţii politice europene (CPE), ce a reunit lideri de pe întregul continent, a avut loc la 6 octombrie 2022, la Praga. Liderii participanţi au discutat atunci, în principal, probleme de pace şi securitate, în special războiul Rusiei în Ucraina şi criza energetică.
***
Comunitatea politică europeană este o platformă de coordonare politică care nu înlocuieşte nicio organizaţie, structură sau proces existent şi nu urmăreşte să creeze altele noi în această etapă.
“Am convenit să lansăm comunitatea politică europeană, cu scopul de a reuni ţările de pe continentul european şi de a oferi o platformă de coordonare politică. Ambiţia noastră este să aducem împreună lideri pentru a purta discuţii de pe poziţii de egalitate şi să încurajăm dialogul politic şi cooperarea pe probleme de interes comun, astfel încât, împreună, să lucrăm la consolidarea securităţii, stabilităţii şi prosperităţii Europei în ansamblu”, menţionează preşedintele Consiliului European, Charles Michel, într-o scrisoare de invitaţie adresată membrilor Consiliului European (reunit la Praga, la 7 octombrie 2022) şi citată pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.
Ideea iniţiativei unei comunităţi politice europene aparţine preşedintelui francez Emmanuel Macron, care, la 9 mai 2022, a prezentat acest proiect în faţa Parlamentului European, la Strasbourg, în plină dezbatere privind lansarea procesului de aderare a Ucrainei. Macron a afirmat atunci că ar fi nevoie de ”decenii” pentru ca Ucraina să adere la UE şi sugera că, între timp, ţara poate face parte dintr-o ”comunitate politică europeană”, care ar putea include Regatul Unit, ţară ieşită din UE în 2020, sau Republica Moldova.
Pe 19 mai 2022, preşedintele Macron a explicat că eventuala ”comunitate politică europeană” ar fi ”complementară” procesului de aderare la Uniunea Europeană şi nu ”o alternativă” la acesta, conform AFP. Acest nou format ar viza ”crearea unui nou cadru de cooperare ce ar reuni naţiuni europene democratice care aderă la soclul nostru de valori şi care aspiră sau nu să adere la Uniunea Europeană”, a mai spus Macron, în contextul vizitei preşedintei Republicii Moldova, Maia Sandu, la Paris.
La 27 iunie 2022, Palatul Elysée a transmis, în urma unei discuţii purtate de preşedintele Emmanuel Macron cu şeful guvernului de la Londra, că prim-ministrul britanic, Boris Johnson, este interesat de proiectul francez al comunităţii politice europene, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit, potrivit AFP.
| Știri BVB