Liderul politic al sârbilor bosniaci, Milorad Dodik, s-a predat vineri justiţiei locale, după ce a sfidat-o mai bine de trei luni, şi a acceptat să fie interogat într-un caz de “atac la ordinea constituţională”, beneficiind imediat eliberare condiţionată, notează AFP, potrivit Agerpres.
Preşedintele Republicii Srpska (RS), entitatea sârbilor bosniaci, făcea obiectul unui mandat de arestare naţional din 18 martie, după ce a refuzat o citaţie din partea Parchetului de stat, la Sarajevo, pentru a fi interogat în acest caz.
Arestarea sa părea însă imposibilă şi prea riscantă într-o ţară divizată, unde pacea pare fragilă, la 30 de ani după un conflict intercomunitar sângeros (1992-1995).
De atunci, el a călătorit în interiorul entităţii sârbe în prezenţa membrilor unei unităţi a poliţiei de elită din acea entitate sârbă şi a efectuat mai multe vizite în străinătate, în Serbia vecină, precum şi în Rusia şi Ungaria.
Sesizat de justiţia bosniacă, Interpolul a refuzat să emită o notificare roşie împotriva liderului.
Bosnia postbelică este divizată în două entităţi autonome, RS şi Federaţia Croato-Musulmană, legate printr-un guvern central slab.
“Suspectul Milorad Dodik s-a prezentat de bunăvoie pe 4 iulie în faţa Parchetului din Bosnia şi Herţegovina, însoţit de avocatul său, pentru a fi interogat în calitate de suspect în cadrul anchetei”, au declarat Parchetul şi Curtea de Stat din Bosnia într-un comunicat comun, precizând că cererea de arestare a sa a fost “anulată” şi că a imediat a fost eliberat condiţionat.
Dodik va trebui să se prezinte regulat la poliţie, iar o nouă arestare va putea fi dispusă dacă această măsură este încălcată, potrivit aceleiaşi surse.
Milorad Dodik, 66 de ani, care conduce RS din 2006, era căutat de Parchet pentru că a pledat pentru respingerea autorităţii justiţiei şi poliţiei statului central în entitatea sârbă.
Aceasta a fost reacţia sa la condamnarea de către Curtea Bosniei-Herţegovina, pronunţată la sfârşitul lunii februarie, la un an de închisoare şi şase ani de interdicţie de exercitare a unei funcţii publice pentru nerespectarea deciziilor luate de Înaltul Reprezentant numit de comunitatea internaţională, însărcinat cu aplicarea acordului de pace în ţară.
Acesta este un verdict de primă instanţă şi o decizie în apel era aşteptată în curând.
Condamnatul a respins verdictul, denunţându-l ca fiind un “proces politic”. Apoi a îndemnat Parlamentul Republicii Srpska să adopte imediat legi care interzic poliţiei centrale (Sipa) şi instituţiilor judiciare ale ţării să opereze în entitatea sârbă, pe 49% din teritoriul ţării.
Ulterior, Parchetul a deschis o anchetă cu privire la aceste activităţi considerate secesioniste. Premierul RS, Radovan Viskovic, şi preşedintele Parlamentului său, Nenad Stevandic, sunt, de asemenea, căutaţi în acelaşi caz.
După interogarea lui Dodik, Parchetul poate decide acum o eventuală inculpare în acest al doilea caz.
Între timp, la sfârşitul lunii mai, Curtea Constituţională a Bosniei-Herţegovina, pe care Dodik nu o recunoaşte, a anulat legile secesioniste ale entităţii sârbe, a căror adoptare a provocat una dintre cele mai grave crize politice de la sfârşitul războiului.
Competenţele guvernului central au fost întărite în decursul anilor, în detrimentul entităţilor, şi adesea la presiunile Occidentului. Astfel, au fost înfiinţate poliţia şi justiţia centrale.
| Știri BVB