Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzAutor: Andrei Rădulescu
Săptămâna aceasta se desfășoară la Rio de Janeiro Forumul BRICS, Brazilia deținând în acest an Președinția acestei organizații interguvernamentale, care include țări cu un PIB nominal cumulat de peste 31 mii de miliarde de dolari în 2024.
China (a doua economie a lumii, cu un PIB nominal estimat la peste 19 mii de miliarde de dolari în acest an) are o pondere de 60% în cadrul BRICS, fiind urmată de India (cu 12%) și Brazilia (cu 7%), dacă luăm în considerare estimările Fondului Monetar Internațional (FMI).
Cu alte cuvinte, China este motorul integrării economice între țările emergente și în dezvoltare, iar rolul acestei țări în economia mondială va crește pe termen mediu, date fiind accentul pe inovație și calitate și continuarea Noului Drum al Mătăsii (BRI), după investiții de peste 1,2 mii de miliarde de dolari din 2013 până în prezent.
Totodată, componenta economică a Reuniunii la nivel înalt BRICS de la Rio de Janeiro din 2025 exprimă perspective de aprofundare a integrării economice în cadrul Sudului Global în anii următori.
Într-un context internațional caracterizat prin transformări, provocări și riscuri fără precedent se evidențiază tendința de creștere a ponderii BRICS în economia mondială, anul trecut fiind depășit nivelul de 40%, dacă luăm în considerare PIB-ul exprimat la paritatea puterii de cumpărare, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI).
Subliniez faptul că din 2014 BRICS a depășit G-7 (grupul țărilor cele mai industrializate) din perspectiva ponderii în economia mondială (considerând PIB-ul la paritatea puterii de cumpărare), aspect evidențiat în graficul de mai jos.
Dacă luăm în considerare previziunile de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) ponderea BRICS în economia mondială va crește până la aproximativ 43% în 2030, an în care ponderea G-7 în PIB-ul global se va situa la doar 26,3% (PIB exprimat la paritatea puterii de cumpărare).
Această evoluție divergentă (BRICS vs. G-7) este determinată de decalajul important din perspectiva ritmului anual potențial de creșterea a activității economice.
Aplicând metode econometrice standard și utilizând datele Fondului Monetar Internațional (FMI) din cadrul raportului macroeconomic mondial de primăvară se estimează un ritm anual potențial de creștere de peste 4% la nivelul BRICS și de sub 2% în cadrul G-7. Decalajul de ritm potențial de creștere (BRICS – G-7) se va menține la peste două puncte procentuale anual cel puțin până la finalul acestui deceniu, potrivit estimărilor econometrice elaborate și reprezentate în graficul de mai jos.
De asemenea, dacă analizăm evoluțiile macroeconomice în cadrul BRICS se evidențiază o tendință de intensificare a convergenței economice între aceste țări pe parcursul ultimilor ani.
Cu toate acestea, se mențin diferențe importante între țările BRICS, atât din perspectiva ritmului anual potențial de creștere economică, dar și la nivelul gradului de deschidere, ratei șomajului, inflației, gradului de îndatorare, cadrului de reglementare și dezvoltării pieței financiare.
Ministrul Muncii, Petre Florin Manole, a dispus Corpului de control să demareze, luni, o anchetă…
Guvernul Greciei a cerut ajutor prin Mecanismul de Protecţie Civilă al Uniunii Europene pentru stingerea…
Compania americană de asigurări Allianz Life a confirmat sâmbătă că hackerii au furat informaţii personale…
Vicepremierul Dragoş Anastasiu susţine duminică, de la ora 17.00, o conferinţă de presă, în contextul…
Qatarul a ameninţat că va întrerupe livrările de gaze naturale lichefiate (LNG) către Uniunea Europeană,…
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să discute duminică, în Scoţia, cu preşedintele…
This website uses cookies.
Read More