BRM: Apreciem că funcționarea piețelor de energie în țara noastră rămâne în continuare deficitar reglementată

•  “Considerăm necesară încurajarea piețelor centralizate adevărate, de tip pur bursier, de energie electrică și gaze naturale”

Bursa Română de Mărfuri apreciază că funcționarea piețelor de energie în țara noastră rămâne în continuare deficitar reglementată, potrivit răspunsurilor transmise de conducerea BRM, prin domnul Gabriel Purice, președinte, și Cătălina Popa, Director Departament Business Suport și Reglementări.

Reprezentanții BRM au răspuns la câteva întrebări, în contextul discuțiilor din spațiul public privind modificările reglementărilor ANRE referitoare la organizarea și funcționarea pieței de energie.

Potrivit opiniei BRM, îmbunătățirea funcționării pieței angro de energie electrică și gaze naturale presupune:

• “Separarea piețelor organizate de piețele OTC prin legislația secundară, cu reducerea suprafragmentării pieței prin clarificarea și simplificarea cadrului de reglementare;
• Încurajarea creșterii tranzacțiilor bursiere în raport cu cele bilaterale, prin introducerea unor mecanisme de tip Power Release Program;
• Asigurarea unui mecanism de formare a prețului reprezentativ și transparent pentru perioadele de livrare relevante;
• Alinierea la bunele practici și standardele piețelor europene mature”.

BRM intenționează, în prezent, să demareze promovarea modificărilor legislative pe care le consideră necesare în fața autorităților competente.

***

În contextul discuțiilor din spațiul public privind modificările reglementărilor ANRE referitoare la organizarea și funcționarea pieței de energie (de exemplu, Ordinul ANRE nr. 58/2025), cum vede BRM aportul acestor modificări la funcționarea pieței angro de energie electrică?

BRM: De la început, pentru a înțelege punctul nostru de vedere, trebuie menționat încă o dată că, din punct de vedere funcțional, Bursa Română de Mărfuri este o entitate care acționează în România în calitate de operator al pieței de energie electrică, cu operațiuni pe termen scurt, mediu și lung, precum și în calitate de contraparte centrală pentru asigurarea procesului de compensare și decontare a tranzacțiilor.

Referitor punctual la modificările reglementărilor ANRE introduse prin Ordinul ANRE nr. 58/2025, apreciem că funcționarea piețelor de energie în țara noastră rămâne în continuare deficitar reglementată, din perspectiva completitudinii definirii și configurării corecte a conceptului general al pieței. Conceptul actual al pieței angro de energie electrică, conform legislației românești primare și secundare, conduce la o structură extrem de fragmentată pentru contractele pe termen mediu și lung, piață care nu permite formarea unui preț reprezentativ, de referință, pentru energia electrică tranzacționată.

Această fragmentare eludează, în opinia noastră, principiile fundamentale consacrate de lege pentru funcționarea pieței de energie: accesul nediscriminatoriu, transparența și egalitatea de tratament între participanții licențiați de ANRE. Suprafragmentarea pieței în numeroase segmente, cu metode de contractare diferite a energiei electrice, diluează lichiditatea acestora și conduce, în final, la o situație în care majoritatea volumelor de energie sunt tranzacționate prin contracte bilaterale și nu prin mecanisme bursiere transparente, așa cum se intenționa.

Legea nr. 123/2012 impune respectarea următoarelor trei principii fundamentale pe piețele organizate: acces liber și nediscriminatoriu, transparență și competiție. Așa cum a fost elaborată legislația secundară de către ANRE, în cadrul piețelor organizate sunt incluse surprinzător și neadecvat și piețele bilaterale de tip OTC, creându-se astfel o confuzie între piața angro și piețele organizate definite în legislație. Cele trei principii fundamentale menționate sunt respectate numai în cadrul piețelor pur bursiere, cu mecanism de negociere continuă, multilaterală, și nu se regăsesc sub nicio formă în cazul contractelor bilaterale, specifice disciplinei OTC.

Menționăm că această abordare, impusă acum prin ordinele emise de ANRE atât pe piața de energie electrică cât și cea de gaze naturale, nu se regăsește în celelalte țări europene, ale căror piețe fac distincție clară între piețe organizate/reglementate și cele ale contractelor bilaterale. Reducerea numărului de participanți la contractele de tip EFET cu listă preagreată (whitelist), modificare introdusă și aceasta prin amintitul ordin, nu mai este practicată pe alte piețe bursiere, prețul rezultat în acest caz nefiind rezultatul unui mecanism concurențial și transparent, ci determinat de clauze speciale de plată și garantare agreate bilateral.

Cauzele care au dus la această structură complicată și confuză sunt evident de natură istorică, provenind din obligația aberantă impusă pe piață până în anul 2022 de tranzacționare obligatorie exclusiv pe platforma OPCOM a tuturor cantităților disponibile în România, obligație care a necesitat o corecție prin acceptarea forțată a contractelor bilaterale (de tip OTC) pe piața centralizată. Este, credem, momentul să se corecteze aceste anomalii prin modificarea legislației secundare, care, repetăm, contravine legislației primare prin nerespectarea celor trei principii fundamentale menționate anterior. În plus, aceste reglementări legitimează practic și o concentrare de piață, ceea ce nu trebuie acceptat.

Ați menționat mecanismele transparente bursiere. Ce înseamnă acestea?

BRM: Vă răspundem conform teoriei și practicii piețelor bursiere de referință. Mecanismul bursier standard presupune negocierea continuă, afișarea ordinelor și tranzacționare anonimă pentru un produs standard publicat de bursă. Accesul la informații și tranzacționare este permis în mod egal și nediscriminatoriu tuturor participanților, toate ofertele de cumpărare și vânzare fiind agregate într-un singur registru de oferte. În acest fel, toți participanții au acces egal la informație și la tranzacționare, singurul element de departajare între aceștia în negociere fiind prețul ofertat în cadrul licitației zilnice.

Mai mult, nu există liste limitative de participanți și este permisă tranzacționarea de la un nivel de granularitate de 1 MWh. În acest mod, accesul la piață este extrem de extins, fiind accesibil și participanților de dimensiuni mici sau medii, nefiind limitate cantitățile vizate.

Condițiile de garantare și plată sunt tratate unitar pentru toți participanții, fiind asigurat un acces uniform atât pe partea de decontare, cât și pe cea de garantare. Totodată, prin accesul nerestrictiv este asigurat un nivel de competitivitate maxim, obținându-se și, evident, cele mai bune prețuri.

În acest moment, în țara noastră această disciplină funcționează însă în paralel cu tranzacțiile over the counter, care, din păcate, sunt și acestea acceptate forțat de reglementator, sub umbrela respectabilă a burselor de energie din România.

În realitate, contractele OTC sunt, practic, tranzacții bilaterale camuflate păgubos în interiorul bursei. În acest caz, un participant propune un contract preagreat sau cu condiții prestabilite, iar tranzacția se face doar cu contrapărți selectate. Operatorul pieței are un rol pasiv, similar cu un observator, deci nu putem vorbi de o piață organizată reală, deschisă, accesibilă și transparentă așa cum prevede Legea 123/2012. În esență, se ajunge la o licitație închisă, care ar trebui desfășurată identic și în afara bursei.

Cum se raportează aceste practici la legislația europeană?

BRM: Directiva (UE) 2024/1788 și Regulamentul (UE) 2019/943 cer imperativ ca prețurile să reflecte cererea și oferta reale, iar piețele să încurajeze formarea liberă a prețurilor. OTC-urile, în formatul actual, limitează și deturnează piața, afectează formarea unor prețuri de referință reale, prețuri ce pot influența strategiile comerciale și politicile publice bazate pe aceste cotații.

Considerăm necesară, așadar, încurajarea piețelor centralizate adevărate, de tip pur bursier, de energie electrică și gaze naturale, prin delimitarea clară de cele de tip OTC. Fără a nega importanța acestor tranzacții bilaterale, care sunt fără îndoială legale, permise și utile, tranzacțiile bursiere trebuie să-și respecte specificul: să rămână transparente, deschise tuturor participanților și operate efectiv de operatorii de piață, conform regulilor specifice, și nu doar validate formal de aceștia. Numai așa putem avea în România piețe competitive, conforme cu legislația europeană și corect funcționale pentru toți jucătorii.

Oricum, piețele de tip OTC sunt piețe libere să existe și, în opinia noastră, nu ar trebui să facă obiectul legislației secundare, ci să fie eliminate din zona de reglementare, rămânând strict în zona de supraveghere și monitorizare de către ANRE.

Ce propuneri aveți în vedere pentru îmbunătățirea pieței?

BRM: Din perspectiva BRM, soluția generală pentru îmbunătățirea modului de funcționare a piețelor angro de energie electrică și gaze naturale pe termen mediu și lung constă în corectarea, în consens cu  legislația europeană și cu principiile acesteia, a conceptului actual deformat de piață al autorităților românești, astfel încât să se asigure transparența, accesul nediscriminatoriu și creșterea concurenței și competiției pentru toți participanții licențiați de ANRE.

Este necesară reducerea fragmentării excesive a pieței și consolidarea mecanismelor bursiere, care permit formarea unui preț reprezentativ pentru produsele energetice, în condiții concurențiale reale. În acest sens, tranzacțiile bursiere – caracterizate prin anonimitate, acces egal, garantare uniformă și decontare printr-o contraparte centrală – trebuie să fie instrumentul principal de tranzacționare, înlocuind treptat sistemul actual bazat pe contracte bilaterale, ce includ clauze preferențiale.

Trebuie urmat, așadar, modelul european consacrat, cu lichiditatea concentrată în piețele organizate, unde transparența și competiția sunt factori determinanți ai formării prețului. Această abordare ar încuraja, în plus, investițiile, ar diminua riscurile comerciale și ar asigura consumatorilor finali un preț rezultat din mecanisme competitive și nu din înțelegeri bilaterale.

În concluzie, îmbunătățirea funcționării pieței angro de energie electrică și gaze naturale presupune, în opinia noastră:

• Separarea piețelor organizate de piețele OTC prin legislația secundară, cu reducerea suprafragmentării pieței prin clarificarea și simplificarea cadrului de reglementare;
• Încurajarea creșterii tranzacțiilor bursiere în raport cu cele bilaterale, prin introducerea unor mecanisme de tip Power Release Program;
• Asigurarea unui mecanism de formare a prețului reprezentativ și transparent pentru perioadele de livrare relevante;
• Alinierea la bunele practici și standardele piețelor europene mature.

BRM intenționează, în prezent, să demareze promovarea modificărilor legislative pe care le consideră necesare în fața autorităților competente.

Aveți și alte aspecte privind modificările avute în vedere?

BRM: Da. În prezent, există o dispoziție legală (art. 28 alin. (2) din Legea nr. 123/2012) care impune producătorilor de energie să tranzacționeze cel puțin 50% din producția anuală prin contracte pe piețele de energie electrică, dar nu pe piețele pe termen scurt (PZU, PI, PE).

Scopul legitim al introducerii dispoziției a fost creșterea lichidității și reducerea volatilității prețurilor, astfel încât furnizorii să poată achiziționa energie la prețuri stabile pe termen mediu și lung, protejând clienții finali.

În practică însă, majoritatea producătorilor, pentru a-și îndeplini respectiva obligație, recurg la contracte de tip OTC, în condiții prestabilite, care limitează accesul multor participanți la negociere și tranzacționare. Consiliul Concurenței – în observațiile sale la Ordinul 58/2025 – a atras, de altfel, atenția asupra acestui risc, subliniind că, în loc să sprijine actorii mici și mijlocii, aceste practici îi dezavantajează pe aceștia, consolidând poziția jucătorilor mari.

De aceea, exprimăm opinia că programele de tip Power Release Program să fie practicate chiar și la procente mai reduse, încât să fie suficiente pentru a crea o referință reală de piață. Astfel de programe, realizate pe platforma bursieră, ar atinge ținta legiuitorului – transparență, concurență reală și prețuri corect formate.