Comisia Europeană a propus, marţi, revizuirea reglementărilor europene pentru promovarea securitizării activelor financiare, un mecanism care constă în includerea lor în pachete de împrumuturi, ipoteci sau alte produse şi vânzarea lor ulterioară către investitori, acest mecanism fiind considerat una dintre cauzele crizei financiare din 2007, informează EFE, potrivit Agerpres.
Concret, Bruxelles-ul doreşte să “elimine barierele nejustificate în calea emiterii şi investiţiilor” în aceste produse şi să simplifice cadrul de reglementare pentru a facilita utilizarea de către instituţiile financiare a acestei metode de diversificare a riscului din bilanţurile lor şi, astfel, să elibereze capital care le va permite să acorde mai multe împrumuturi gospodăriilor şi întreprinderilor.
În acest scop, Comisia propune reducerea cerinţelor de capital pentru bănci din cauza expunerii lor la securitizări cu risc mai scăzut, relaxarea unora dintre controalele pe care investitorii trebuie să le respecte şi reducerea cerinţelor de raportare, printre alte măsuri care vor trebui aprobate de Parlamentul European şi de statele membre.
“Propunerile de astăzi vor contribui la revigorarea pieţei securitizărilor din UE prin simplificarea şi consolidarea cadrului nostru de reglementare şi prudenţial, menţinând în acelaşi timp garanţii solide pentru a asigura stabilitatea financiară. Această revizuire poate contribui la aprofundarea pieţelor noastre de capital şi la finanţarea priorităţilor strategice ale UE, în conformitate cu obiectivele uniunii economiilor şi investiţiilor”, a declarat comisarul pentru servicii financiare şi pentru uniunea economiilor şi a investiţiilor, Maria Luis Albuquerque.
Securitizarea a devenit un subiect de prima pagină în 2007, când criza creditelor ipotecare subprime, care fuseseră ambalate în titluri de valoare, care ulterior au fost evaluate ca fiind cu risc scăzut, i-a împins pe investitori să vândă în masă, suferind pierderi uriaşe şi răspândind panica în alte părţi ale pieţei.
Experienţa a determinat autorităţile din întreaga lume să înăsprească regulile privind produsele financiare şi, deşi securitizările nu au fost singurul declanşator al crizei, utilizarea lor a scăzut şi nu şi-a revenit de atunci. În UE, această piaţă a reprezentat 1,6 trilioane de euro în 2023, conform datelor Comisiei Europene, care subliniază că acesta este un volum mult mai mic în raport cu PIB-ul decât în Statele Unite sau Regatul Unit.
Majoritatea regulilor adoptate în ultimii ani în UE pentru această activitate, cea mai recentă în 2019, s-au concentrat pe protecţia investitorilor, transparenţă şi stabilitate financiară. După ce le-a revizuit, Bruxelles-ul consideră că există măsuri care restricţionează în mod nejustificat această activitate.
Pentru a aborda aceste probleme, Comisia propune, pe de o parte, reducerea cerinţelor de capital pe care băncile vor fi obligate să le îndeplinească pentru expunerea la securitizări considerate cu risc mai mic, în special pentru tranşele “senior”, care sunt cele mai sigure pentru investitori, precum şi o mai bună ajustare a calculului acestor cerinţe la tipul de securitizare.
Bruxelles-ul speră că acest lucru va “reduce cerinţele de capital pentru expunerile cu risc mai mic, robuste şi rezistente, prevenind în acelaşi timp subcapitalizarea expunerilor bancare cu risc mai mare”. Acest fapt ar permite băncilor să diversifice riscurile şi să aibă mai multe fonduri disponibile pentru a acorda împrumuturi economiei, deşi Bruxelles-ul nu a furnizat o estimare a capitalului care ar putea fi eliberat, iar surse din UE recunosc că modul în care băncile utilizează această marjă depinde de ele.
Pe de altă parte, Comisia propune o relaxare a cerinţelor de due diligence şi o mai bună adaptare a controalelor la riscul specific al fiecărei securitizări, în special atunci când entităţile responsabile au sediul în UE, precum şi o reducere a cerinţelor de raportare, în unele cazuri cu până la 35%. De asemenea, propune extinderea utilizării etichetei STS europene, care distinge securitizările transparente şi standardizate, pentru a permite punerea în comun a împrumuturilor către IMM-uri (aceasta va fi acordată atunci când 70% din activele subiacente sunt acest tip de credit, faţă de cerinţa actuală de 100%), precum şi facilitarea participării asiguratorilor la securitizări sintetice.
| Știri BVB