Bruxellesul promite creșterea cheltuielilor pentru apărare în bugetul UE fără afectarea modelului social

Comisarul european pentru buget, Piotr Serafin, a anunțat miercuri că următorul buget pe termen lung al UE va acorda un rol mai important cheltuielilor pentru securitate și apărare, pentru a ‘ajuta’ statele membre să investească în acest domeniu, dar a adăugat că acest lucru nu poate fi făcut ‘în detrimentul’ modelului social european, informează EFE, potrivit Agerpres.

‘Acest lucru ar crea diviziuni inutile. Trebuie să ne asigurăm că investim atât în securitate, cât și în cetățenii noștri’, a declarat comisarul european într-o dezbatere în Parlamentul European de la Strasbourg, dedicată propunerii iminente privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, pe care Comisia Europeană intenționează să o prezinte miercurea viitoare.

În timpul intervenției sale, Serafin a subliniat că UE ‘trebuie să facă mai mult în domeniul securității și apărării’, dar a menționat că ar fi ‘naiv’ să credem că această ‘sarcină enormă’ ar putea reveni exclusiv instrumentelor financiare ale UE, deoarece ‘în primul rând (cheltuielile pentru apărare) sunt responsabilitatea statelor membre’.

‘Însă apărarea este un domeniu în care bugetul UE poate ajuta statele membre să investească mai bine și să obțină rezultate mai bune’, a argumentat el.

Oficialul european a susținut că bugetul pe termen lung al UE – care se ridică la aproximativ 1 trilion de euro, distribuit pe parcursul celor șapte ani pe care îi acoperă de obicei – trebuie ‘modernizat’, astfel încât blocul să poată aborda atât politicile sale tradiționale, cât și noile priorități care au apărut sau ar putea apărea în viitor.

‘Știm că lumea din jurul nostru se schimbă și se schimbă foarte repede. Noile provocări necesită răspunsuri mai inteligente’, a apreciat Serafin, amintind totodată cele două obiective principale pentru noul CFM pe care Bruxellesul le-a anunțat când Ursula von der Leyen și-a preluat cel de-al doilea mandat la conducerea instituției: flexibilitate și simplificare.

‘Situația actuală, în care 90% din resursele noastre bugetare sunt blocate de la bun început, nu este sustenabilă’, a argumentat el, pentru a pleda ulterior pentru ‘crearea unei marje pentru neprevăzut’ și pentru ‘a răspunde la noile priorități și crize’, oferind în același timp ‘predictibilitate’ beneficiarilor fondurilor europene.

Serafin a insistat totodată că investițiile cu fonduri europene ‘pot și ar trebui să stimuleze reformele atât la nivel național, cât și regional’.

El a menționat, de asemenea, că ‘securitatea alimentară este o dimensiune importantă a independenței europene’ și a adăugat că Politica Agricolă Comună (PAC) trebuie să ofere profesioniștilor predictibilitatea și resursele necesare.

‘Bugetele naționale sunt sub presiune, iar începând cu 2028, aproximativ 25 de miliarde de euro vor fi dedicate anual rambursării datoriei din fondul de redresare’, a reamintit Serafin, care a pledat apoi pentru consolidarea veniturilor proprii ale UE cu noi surse, în concordanță cu politicile și obiectivele blocului comunitar.

UE acordă flexibilitate bugetară unui număr de 15 țări pentru a-și mări cheltuielile pentru apărare

Uniunea Europeană a acordat marți flexibilitate bugetară unui număr de 15 state membre care au solicitat dreptul de a crește cheltuielile pentru securitate și apărare fără teama de a fi penalizate prin procedură de infringement pentru deficite excesive dacă depășesc limita de 3% din PIB.

Măsura a fost adoptată de miniștrii de finanțe ai UE (ECOFIN), iar membrii UE care vor beneficia de aceasta sunt Belgia, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia și Slovenia, potrivit unui comunicat al Consiliului UE, citat de EFE.

Flexibilitatea bugetară face parte din strategia UE de creștere a cheltuielilor pentru securitate și apărare, având în vedere incertitudinea geopolitică actuală, și permite țărilor care beneficiază de aceasta să aloce cheltuieli suplimentare echivalente cu 1,5% din PIB în acest domeniu timp de patru ani.

Aceasta înseamnă că aceste 15 țări nu vor fi acuzate de deficite excesive, chiar dacă își depășesc obiectivele individuale de ajustare, atât timp cât acest exces se datorează exclusiv cheltuielilor suplimentare pentru securitate și apărare.

‘În acest moment critic, investițiile în capacitățile noastre de apărare trebuie să rămână o prioritate. (Această flexibilitate) va permite statelor membre să își mărească cheltuielile pentru apărare, menținând în același timp finanțe publice sustenabile’, a declarat ministrul finanțelor danez, Stephanie Lose, a cărei țară deține președinția semestrială a Consiliului UE până la sfârșitul anului.

La rândul său, comisarul pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că toți partenerii UE sunt ‘conștienți’ de urgența ‘consolidării capacităților de apărare’ pentru a ‘descuraja în mod credibil agresorul rus’.

‘Provocarea noastră acum este să investim mai inteligent, împreună și cu un impact maxim’, a subliniat comisarul european, amintind totodată că partenerii NATO s-au angajat recent să-și crească cheltuielile pentru securitate și apărare la 5% din PIB.