BSOG: Proiectul noii legi offshore nu elimină taxa pe veniturile suplimentare care a blocat proiectele offshore din platoul continental românesc al Mării Negre în ultimii patru ani

Evaluarea proiectului noii legi offshore ne arată că aceasta nu elimină taxa pe veniturile suplimentare care a blocat proiectele offshore din platoul continental românesc al Mării Negre în ultimii patru ani, ne-au transmis oficialii BSOG, la cererea noastră să transmită poziția companiei față de noile modificări ale Legii Offshore.

Reprezentanții BSOG susțin: “BSOG a dezvoltat proiectul MGD pornind de la premisa că aceste măsuri fiscale din legea offshore vor fi revocate până la momentul începerii producţiei. Am declarat în repetate rânduri că taxarea suplimentară extrem de împovărătoare este contrară asigurărilor și prevederilor legale oferite de Statul Român atunci când investitorii au intrat în țară, este foarte oneroasă și fac România necompetitivă în comparație cu alte jurisdicții offshore.

În timp ce România continuă să-și analizeze oportunitățile și dorește să impună taxe mai mari proiectelor offshore, Turcia a hotărât în mod proactiv să reducă taxarea (scutiri de taxe vamale, TVA și alte impozite) și va fi pregătită să pună în producţie gazele descoperite în largul Mării Negre aparţinând Turciei începând cu anul 2023”.

Compania petrolieră americană Black Sea Oil&Gas (BSOG) este operatorul şi principalul concesionar al perimetrului offshore de gaze naturale Midia, cel mai avansat proiect nou de extracţie de gaze din Marea Neagră românească, care a anunţat că va începe producţia în acest an.

Acum câteva luni, Virgil Popescu, ministrul Energiei spunea: „Lumea a uitat, dar anul trecut (n.r. 2020) a început o investiție într-un perimetru mai mic, Aurora-Doina, a celor de la Black Sea Oil & Gas. Trebuia finalizată anul acesta (n.r. 2021), au avut niște întârzieri, dar eu sunt convins că în prima parte a anului viitor (n.r. 2022) primul gaz din Marea Neagră va fi scos. Vorbim de un miliard de metri cubi pe an, care vor intra din Marea Neagră în sistemul național de transport”.

Înainte de apariţia modificărilor la Legea Offshore, Black Sea Oil&Gas (BSOG) a notificat autorităţile cu privire la intenţia de a iniţia o procedură de arbitraj împotriva statului român, pentru că nu a eliminat încă din Legea offshore prevederile nefavorabile investitorilor.

Modificările la Legea offshore au fost depuse la jumătatea lunii aprilie la Parlament şi vor fi adoptată în regim de urgenţă. Prin modificările aduse vor fi deblocate investiţiile şi, astfel, se asigură independenţa energetică a României şi se reduce dependenţa de gazul rusesc, potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu.

Potrivit modificărilor Legii Offshore, Titularii de acorduri  petroliere offshore  și/sau onshore de adâncime,  inclusiv filialele acestora şi/sau titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre offshore și/sau onshore de adâncime, aparţinând aceluiaşi grup de interes economic care desfăşoară efectiv atât activităţi de extracţie, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale extrase din aceste perimetre sunt obligaţi la calcularea, declararea şi plata impozitului asupra veniturilor suplimentare.

Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore și/sau onshore de adâncime, din care se deduc costurile de transport, distributie,  înmagazinare şi alte costuri logistice in masura in care sunt suportate de catre titularul acordului petrolier, şi preţul de 85  de lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore.

Impozitul asupra veniturilor suplimentare se calculează prin aplicarea unuia sau unor procente de calcul, după caz, asupra veniturilor suplimentare obţinute din vânzarea gazelor naturale din producţia internă proprie extrase din perimetrele offshore și/sau onshore de adâncime, impozit din care se deduce valoarea investiţiilor în segmentul upstream. Procentele de calcul al impozitului se calculează pe baza preţurilor de vânzare a gazelor naturale pentru care se aplică impozitul asupra veniturilor suplimentare practicate de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și/sau onshore de adâncime, pe baza grilei de preţuri de mai jos, ajustate anual începând cu 1 ianuarie 2019 cu indicele anual al prețurilor de consum, după cum urmează:

1. a) 15% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 85 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 100 lei/MWh;
2. b) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;
3. c) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;
4. d) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;
5. e) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;
6. f) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;
7. g) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;
8. h) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh.

Limita maximă a deducerii investiţiilor în segmentul upstream nu poate depăşi 40% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare.