Autor: Dan Pălăngean
Bucureștiul s-a situat în anul 2023 peste Praga, Varșovia și Budapesta la PIB/locuitor, măsurat la paritatea puterilor de cumpărare standard (ajustat cu nivelul prețurilor), potrivit datelor publicate de Eurostat. De reținut, datele referitoare la rezultatul economic la nivel național și local sunt revizuite după anunțul inițial și rămân definitive de-abia după doi ani, ceea ce explică anul pentru care instituția europeană de statistică și-a asumat valorile de profil.
Cu un nivel de 87.400 €/loc., Bucureștiul figurează (surprinzător) în tabelul ce include 1.814 unități teritoriale NUTS3 ale UE peste Varșovia (74.700 €/loc., certificat pentru anul 2022), Praga (73.500 €/loc.), Budapesta (64.100 €/loc.) sau Sofia (52.400 €/loc.). Desigur, fiecare valoare echivalată pe metodologie europeană după ajustarea cu prețurile locale.
Pentru referință, menționăm că nivelul mediu pe ansamblul UE este 38.100 €/loc. iar cele mai bune performanțe se regăsesc în Dublin (139.500 €/loc.) și South-West Ireland (137.300 €/loc., cu capitala Cork). Nu cu mult peste București apare Luxemburg (tratat ca o singură entitate, cu 90.300 €/loc.).
De reținut, Irlanda și Luxemburg au situații speciale, în primul caz prin mutarea sediului unor multinaționale după Brexit și în al doilea prin raportarea unui rezultat economic amplificat de lucrătorii din țările vecine (Germania, Franța și Belgia), raportarea fiind făcută la numărul de rezidenți.
Ceea ce ar putea să conducă la o analogie valabilă în cazul Bucureștiului cu județele înconjurătoare (Ilfov are 28.100 €/loc.), însă și celelalte capitale din fostul bloc estic sunt alimentate cu forță de muncă din regiunile adiacente iar firmele înregistrate au și acolo tendința de a figura în contul capitalelor.
La nivel național, România a ajuns la 78% din media UE, cu o valoare stabilită pentru anul 2023 de 29.700 €/loc. față de cele 38.100 €/loc. menționate anterior ca medie a Uniunii. Foarte important, dincolo de sumele nominale convertite din lei în euro, contează evoluția prețurilor, care ne-a avantajat anterior în raport cu țările din regiune.
Atenție, acestea au urcat de la 60,2% din media UE în anul 2023 la 63,8% în 2024 iar estimările pentru 2025 nu arată prea bine, cu consecințe pe care le vom vedea în comunicatele oficiale Eurostat din 2026 încolo. De remarcat și modificarea continuă a ponderilor utilizate în calculul indicelui de prețuri la consumator, decalat cu doi în urmă pentru a permite procesarea bugetelor la nivel de familie. De pildă, partea ce revine cheltuielilor cu întreținerea va crește semnificativ.
În treacăt fie spus, din prognozele combinate în context european disponibile la acest moment, s-ar putea ca țara noastră să fi atins un vârf anul trecut (față de un reper aflat el însuși în mișcare), pentru că estimarea de creștere a PIB tot mai slabă și mai mică față de media UE și inflația majorată semnificativ față de cea din Uniune vor „forfeca” din procentajul de 78% atins în statistica Eurostat.
| Știri BVB