Prima moţiune, introdusă de formaţiuni în principal de stânga, cu excepţia socialiştilor, a primit 260 de voturi în legislativ, fără a atinge pragul de 289 necesare demiterii guvernului, în timp ce moţiunea introdusă de extrema dreaptă a strâns numai 130 de voturi.
Premierul Sebastien Lecornu a recurs la un mecanism constituţional similar angajării răspunderii, pentru a ocoli un vot în parlament pentru legea bugetului, dar care l-a expus moţiunilor de cenzură. Lipsit de un sprijin majoritar în parlament, guvernul Lecornu a cedat însă în faţa unor cereri ale Partidului Socialist şi a acceptat astfel creşterea cheltuielilor sociale şi a impozitelor pentru companii.
Una dintre aceste concesii priveşte impozitul excepţional aplicat marilor companii. Prevăzut iniţial să se aplice numai în anul 2025, acest impozit va fi menţinut şi în 2026, cu un procent de taxare de 20,6% pentru companiile cu venituri cuprinse între 1,5 şi 3 miliarde de euro şi de 41,2% pentru companiile cu venituri de peste 3 miliarde de euro.
După ce în 2025 a avut un deficit bugetar estimat la 5,4% din PIB, Franţa are nevoie de măsuri de austeritate şi guvernul a prezentat anul trecut planuri cu astfel de măsuri, care s-au lovit de opoziţia societăţii şi au amplificat nemulţumirea populară faţă de clasa politică şi în special faţă de preşedintele Emmanuel Macron, un politician liberal care se descrie drept centrist şi a cărui cotă de popularitate este la cel mai scăzut nivel de când a preluat puterea în 2017.
Pentru anul în curs, guvernul francez s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 5% din PIB, pe o traiectorie care să permită în anul 2029 un deficit de 2,8% din PIB, sub pragul de 3% stabilit prin Pactul de Stabilitate şi Creştere al UE.