Bugetul alocat apărării de Finlanda va ajunge să fie până în 2026 cu 40% mai mare decât cel actual, în urma invadării Ucrainei de forţele ruse, a anunţat miercuri ministrul apărării finlandez Antti Kaikkonen, relatează AFP, potrivit Agerpres.
În virtutea unui acord reînnoit marţi de partidele majorităţii parlamentare, creditele militare vor fi aduse gradual dincolo de 7 miliarde de euro anual, ceea ce reprezintă o creştere de peste 2 miliarde de euro în raport cu bugetul pentru 2022 deja votat.
”Întâmpinăm o nouă situaţie. Tot ceea eram obişnuiţi este acum pus sub semnul întrebării”, a declarat ministrul Antti Kaikkonen într-o conferinţă de presă.
”Atacul Rusiei împotriva Ucrainei semnifică faptul că trebuie să ne reevaluăm nevoile în domeniul apărării”, a adăugat demnitarul finalndez.
Ţara nordică, ce are o frontieră terestră comună cu Rusia de 1.340 de kilometri, îşi va spori creditele militare în 2023 cu circa 800 de milioane de euro, iar ulterior cu câte 400 de milioane de euro anual până în 2026.
Acest efort bugetar considerabil va viza achiziţionarea de noi arme şi echipamente (arme antitanc, arme antiaeriene, rachete şi muniţii), potrivit lui Kaikkonen.
Anunţul intervine în contextul în care Finlanda, până acum ţară nealiniată, are în vedere o candidatură la NATO.
Ultimele săptămâni au fost marcate de o creştere spectaculoasă a sprijinului populaţiei pentru intrarea Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică.
Finlanda, ca şi Suedia vecină, sunt asociate la Alianţa Nord-Atlantică de la jumătatea anilor ’90 prin intermediului programului ‘Parteneriat pentru Pace’.
NATO are în prezent 30 de state membre, dintre care 21 fac parte şi din Uniunea Europeană. Ţările membre ale UE care nu au aderat la Alianţa Nord-Atlantică sunt Austria, Cipru, Finlanda, Irlanda, Malta şi Suedia.
| Știri BVB