De Laurențiu Mitrache
Este binecunoscut faptul că absolut toți “Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice” iar „Sistemul legal de impuneri trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.” (Constituția României, art. 56) Există însă și excepții de la această prevedere constitutionala, cum este cazul deținătorilor de firme „off shore”, aceștia cedând cu generozitate cetățenilor de rând, încadrați ca atare pe baza salarizării medii nete (3.400 de lei!), onoarea de a contribui la realizarea veniturilor bugetului statului!
Deținerea unei firme off shore nu are caracter ilegal, atât timp cât legislativul, respectiv Parlamentul nu stabilește contrariul. Dar, chiar și în aceste condiții, faptul că amploarea tranzacțiilor efectuate prin astfel de firme este determinată aproape exclusiv de faptul că ele asigură anonimitatea beneficiarilor reali și secretizarea operațiunilor derulate este de natură a ridica semne de întrebare. Nu întâmplător, printre beneficiarii reali identificați de dezvăluirile cazului cunoscut drept Panama Papers s-au numărat președinți de state, prim-miniștri, politicieni de seamă, traficanți de droguri sau de arme, investitori deloc dispuși a-și revela identitatea reală, personaje din anturajul lor, firme reputate sau mari concerne internaționale…
Dezvăluirile jurnalistice legate de scurgerile de informații din interiorul firmei panameze de avocatură Mossack Fonseca au generat luări de poziții, adoptarea de prevederi legale menite a limita activitățile off shore și recuperarea de importante sume sub formă de impozit pe profit, amenzi și penalități: de la dezvăluirile din 2016 până astăzi s-au recuperat de către state circa 1,36 miliarde de dolari (Marea Britanie – 252,76, Germania – 195,65, Spania – 166,49, Franța – 142,29, Australia – 136,65, Columbia – 88,88, Ecuador – 84,30, Italia – 65,49, Cehia – 36,46, Norvegia – 33,83, Islanda – 25,53, Mexic – 21,57, Danemarca – 21,36, Suedia – 19,30, belgia – 18,53, Malta – 16,47, Olanda – 16,39, Panama – 14,13, Austria – 2,73, Luxemburg – 2,39, Slovenia – 1,0, Uruguay – 1,0, Noua Zeelandă – 0,4, Lituania – 0,35 milioane dolari.)
România ?! Ultima pe lista, cu voia dumneavoastră: ZERO!
Din documentele publicate de jurnaliști rezultă implicarea a circa 450 de cetățeni români sau firme activând în România doar pe canalul Mossack Fonseca, una din nenumăratele firme furnizoare de servicii off shore. Existând însă nenumărate alte firme cu oferte asemănătoare, numărul firmelor românești cu statut off shore pare a trece cu ușurință de nouă mii…
Conform unui comunicat propriu din 2016, ANAF „a inițiat un grup de lucru interdepartamental pentru verificarea implicațiilor fiscale ale informațiilor publicate prin proiectul de investigație jurnalistică “PanamaPapers”. Sunt alocate resurse pentru analiza datelor provenite din surse deschise, referitoare la identitatea persoanelor fizice și juridice, și corelarea acestora cu cele existente în bazele de date specifice, referitoare la conturi deținute, participații în firme, tranzacții interne sau internaționale. În activitatea acestui grup de lucru vor fi implicați inspectori antifraudă, inspectori fiscali și inspectori specializați în verificarea veniturilor persoanelor fizice, gestionarea informațiilor fiscale și executări silite”.
DIICOT nu putea privi nepăsătoare și a inițiat o analiză riguroasă a documentelor din presă pentru a decide dacă se implică sau nu în anchetele în desfășurare sau încheiate, analiză aparent nefinalizată până în prezent! Într-un gest de extremă colegialitate, procurorul șef al DIICOT nu a uitat să precizeze că Oficiul pentru Controlul Spălării Banilor ar fi mai potrivit pentru anchetă…
Astăzi, la cinci ani de la declanșarea amplelor acțiuni de valorificare a informațiilor despre implicarea cetățenilor români sau firmelor din România în scandalul Panama Papers, rezultatele ar putea fi sublime dacă nu ar lipsi cu desăvârșire!
Concluzia: contribuția la bugetul național sau la cele locale a cetățenilor este într-un raport de proporționalitate inversă cu nivelul veniturilor individuale, iar contribuția persoanelor și firmelor cu venituri foarte mari tinde spre zero!
Nu am fi readus în discuție cazul Panama Papers dacă nu ar fi fost făcută publică intenția introducerii unui nou impozit asupra autoturismelor mai vechi de 15 ani, cu o valoare minimă de 900 de lei și cu un maxim stabilit de fiecare primărie în parte! În mod sigur, exceptând o singură persoană ce deține astfel de autoturisme în cadrul colecției personale, niciunul dintre cei vizați de Panama Papers nu conduce autoturisme mai vechi de 15 ani! Deținătorii sunt cu certitudine cei din categoria șomerilor, titularilor de salarii sau pensii minime sau chiar fără venituri înregistrate. Sigur, că și-ar cumpăra mașini noi dacă ar avea bani, iar „ajutorul” – menționat pe post de „îndulcitor” – de 3 000 de euro va fi practic inaccesibil, fiind condiționat de o contribuție personală de șapte până la zece mii de euro pentru achitarea unui autoturism nou!
Măsura – formulată în spatele ușilor închise – este de natură a evidenția nu atât falsitatea declarațiilor privind dinamica excepțională a economiei apud primul-ministru cât mai ales, prin caracterul infantil al măsurii propuse, incapacitatea strategilor guvernamentali (aceiași care au elaborat deja celebrul PNRR?!) de a jalona direcții eficiente de acțiune.
Nu ar trebui să constituie un mister pentru nimeni faptul că procentul de 13.5% înregistrat de creșterea economică este o consecință directă a „armonizării” negative a trei factori: nivelul scăzut de dezvoltare economică a României, creșterea mai mult decât accelerată a prețurilor și „adaptarea” masei monetare la aceste creșteri. Nu în ultimul rând, chiar dacă în categoria investițiilor sunt corect incluse construcțiile de locuințe și stadioane, nu trebuie uitat că investițiile care contribuie eficient la dezvoltare sunt cele productive (obiective industriale, echipamente tehnologice, etc.). În plus, probabil că dacă în loc de 150% energia s-ar fi scumpit cu 300% (chiar, de ce nu?!) creșterea economică ar fi fost de 25%!
Situația dezechilibrată a bugetului național și a celor locale impune evident măsuri de intervenție, care trebuie să vizeze însă atât cheltuielile cât și veniturile. Inițiative concrete (altele decât „ne-am gândit să..”, „o să propunem să…”, „urmează să…”) în vederea limitării cheltuielilor inutile (flori și bănci din lemn exotic în parcuri, studii de fezabilitate cu final previzibil și din acest motiv inutile, subvenționarea de cluburi sportive nu pentru promovarea sportului ca mijloc de educație ci pentru achiziționarea de jucători străini, gen CSM București, alocarea de sume uriașe de la buget pentru finanțarea partidelor politice ca substitut al evitării plății de cotizații și contribuții de către membrii de partid, inflația de funcționari inutili, salarizarea lor discreționară și pensiile speciale, deplasările demnitarilor cu exagerate escorte auto și umane, funcționarea instituțiilor statului în sedii închiriate generos de la particulari, etc.)
Zadarnic așteaptă votanții expuneri cu privire la direcțiile și stadiul elaborării de politici fiscală și monetară convergente pentru atingerea unor obiective concrete. Poate semnificativ, strategia adoptării monedei euro, stadiul și perspectiva finalizării obligației asumate în momentul aderării la Uniunea Europeană sunt mai secrete decât programul atomic iranian! Subiecte ca ursul Artur, aventurile junelui prim-ministru în Statele Unite, recalcularea pensiilor, situația din Afganistan sau prezența unui avion militar rusesc la 40 km de granița românească sunt subiecte prin care atenția publicului este deturnată de la problemele reale. Practica nu este nouă: cercetătorii presei germane, franceze (sub controlul german exercitat prin guvernul collaborationist de la Vichy) sau române din ultimii ani ai ultimei conflagrații mondiale au remarcat faptul că în contrast cu situația dezastruoasă de pe front, articolele glorifică victorii inexistente până în chiar ajunul capitulării… Similar, veridicitatea mesajelor triumfătoare ale primului-ministru va fi spulberată în primele douăzeci și patru de ore următoare schimbării echipei politice din Piața Victoriei și de la Cotroceni. Din păcate, până atunci și chiar ulterior, românii de rând vor trebui să respecte articolul 56 din Constituție sau, dacă dinamica nemaivăzută a veniturilor le va permite, să își înființeze firme off-shore, de care ANAF, DNA, DIICOT, etc. par a se teme ca de tămâie! Oricum, nu trebuie să aibă motive de îngrijorare: contribuțiile lor modeste individual, dar importante cumulat, vor lua drumul off-shore-urilor deja existente prin intermediul generoaselor contracte ale statului pentru autostrăzi, studii de fezabilitate, digitalizare, consultanță, etc.!
| Știri BVB