Burduja, despre discuțiile cu băncile și furnizorii: Statul român nu preia nicio creanță, nu își asumă absolut niciun fel de cost și nici un risc juridic; este doar o asigurare în plus că aceste sume vor fi plătite

Statul român nu preia nicio creanță, nu își asumă absolut niciun fel de cost și nici un risc juridic în discuțiile cu băncile și furnizorii de energie, este doar o asigurare în plus că aceste sume vor fi plătite, a declarat Sebastian Burduja, ministrul energiei, la RIGC 2023.  

Luni dimineață, Sebastian Burduja s-a întâlnit din nou luni dimineață cu furnizorii de energie, cu reprezentanții instituțiilor bancare implicate în schema de furnizare, dar și cu reprezentanți ANRE și ai Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, pentru a agrea un Acord final în ceea ce privește soluțiile de creditare prin sistemul de factoring, care vor permite păstrarea unui preț corect la energie electrică și gaze pentru români și companiile românești.

Sebastian Burduja a explicat: “Este doar o asigurare în plus că noi facilităm comunicarea între furnizori și instituții bancarele, iar ANRE  și a asumat că, în momentul în care stabilește exact suma pe care statul o datorează unui furnizor, i-o comunică și furnizorului, pentru că aceea este de fapt creanța care urmează să fie stinsă prin sumele de la stat.

Discuțiile de ieri,  care au pus la masă instituțiile bancare și operatorii  – companiile furnizoare de energie – au vizat o înțelegere tripartită, nu vizează un ajutor de stat, ci susținerea băncilor pentru a defini un produs nou de factoring, în care furnizorii accesează linii de credit, iar statul urmează să ramburseze acești bani într- un termen cât mai scurt, așa cum ne- am asumat împreună cu Ministerul Finanțelor.

Era foarte important să dăm acest semnal băncilor că sumele vor fi plătite de statul român, chiar dacă noi am înregistrat constant anumite întârzieri. Vă pot spune că datoria pe care Ministerul Energiei o are în contul acelor consumatori non-casnici către furnizori este de 1,4 miliarde lei. În mandatul meu, am plătit peste 3,4 miliarde de lei, inclusiv intervenind printr- o ordonanță de urgență pentru a trage acești bani din fondul de solidaritate.

Noi facem tot ceea ce depinde de noi, ca minister, să deblocăm această situație, să ne asigurăm că sumele circulă pe întreg lanțul energetic. Dacă  ar fi existat un blocaj la nivelul furnizorilor, acesta s-ar fi dus și către distribuitori, și către Transelectrica și sigur, și la nivel de producție.

Așadar vor fi convenții tripartite. Statul nu preia nicio creanță, doar este o asigurare în plus că aceste sume vor veni.

Termenii convențiilor și termenii acestor produse de factoring  vor depinde de înțelegerile comerciale între bănci și furnizori, dar s- a vehiculat o perioadă de până la 150 de zile, patru luni de zile, în care aceste sume ar trebui să vină de la stat.

Este o perioadă suficientă din punctul nostru de vedere și mă bazez pe discuțiile bune pe care le- am avut cu ministrul Boloș și care ne-a asigurat că se vor plăti banii, dincolo de sumele pe care noi le vom mai achita până la finalul anului. La începutul anului viitor, ianuarie –  februarie, cu siguranță că aceste sume vor fi aduse la zi sau cât mai aproape de ceea ce înseamnă a aduce la zi. 

Sunt cel puțin patru cinci bănci  care ne- au abordat proactiv în acest moment, dar fiind o piață competitivă, în momentul în care primele produse vor apărea și înțeleg că săptămâna viitoare se va întâmpla lucrul acesta, dacă nu deja săptămâna asta, cu siguranță și alți jucători din piață pot să își manifeste interesul”.

Referitor la dobânzi, Sebastian Burduja a spus: “Sunt termeni comerciali între bănci și companiile din furnizare, dar eu mă aștept ca, prin implicarea ministerului și a statului, și dobânzile să fie la un cost mai mic, pentru că gradul de încredere al băncilor în plata acestor sume într- o perioadă rezonabilă de timp, vă spuneam, până la 4 luni de zile, va crește. Asta înseamnă și un cost mai mic pentru furnizori. Facem acest lucru pentru a păstra prețul corect și cât mai scăzut pe facturile românilor și pe facturile companiilor românești.

Schema de compensare- plafonare, așa cum este ea acum, dorim să o păstrăm și iarna aceasta și iarna viitoare, până în primăvara anului 2025, conform legislației în vigoare”.