Burduja, despre jalonul privind guvernanţa corporativă: Aproape un sfert dintre persoanele identificate în scrisoarea CE au fost deja revocate

Revocarea persoanelor identificate în scrisoarea Comisiei Europene că nu îndeplinesc prevederile jalonului 121 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă a început, iar din circa 40 de persoane vizate în estimarea preliminară a Comisiei, undeva la un sfert au fost deja revocate, a declarat, joi, la briefingul de la finalul şedinţei de Guvern, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

“Noi am început deja revocarea acelor persoane care sunt identificate în scrisoarea Comisiei Europene, cum că n-au îndeplinit jalonul 121 din PNRR. Au avut loc adunări generale ale acţionarilor la mai multe companii: Electrocentrale Craiova, Complexul Energetic Oltenia, Media Green, o companie mică de proiect – recent a terminat centrala în cogenerare de la Năvodari.(…) De asemenea, urmează Oil Terminal şi câteva companii listate pe care nu o se le nominalizez încă pentru că nu vreau să influenţez evoluţiile de pe piaţa de capital. (…) Undeva la 40 de persoane sunt vizate în estimarea preliminară a Comisiei, şi subliniez asta pentru că vom avea o decizie şi acolo vom avea un număr final, şi undeva la un sfert cred că au fost deja revocate”, a explicat Burduja.

Ministrul a subliniat că toţi cei care şi-au adiţionat contractele de mandat cu prevederile Ordonanţei de Urgenţă care le dădea dreptul la a primi şase salarii compensatorii vor primi acei bani.

“Dacă au refuzat această adiţionare, dar până acum n-am avut un asemenea caz din cunoştinţele mele, atunci sigur că nu vor primi nimic. Şi o să ne vedem în instanţă dacă este cazul şi o să apărăm interesul statului român. Pentru că nu putem să ne permitem să pierdem 300 de milioane de euro, 290 de milioane de euro pe ultima evaluare a Comisiei, poate vor fi mai puţini, pentru interesele unei persoane sau ale altei persoane. Eu am mai spus-o, România, în interpretarea colegilor din minister, a respectat legislaţia pe 109 (Ordonanţa de urgenţă nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice n.r), dar interpretarea Comisiei pe jalon a identificat o serie de speţe şi atunci am fost nevoiţi să purcedem la aceste revocări, numiri de administratori provizorii şi ulterior declanşarea procedurilor pe 109, ceea ce într-un interval de 6 luni de zile este rezonabil. Timpul este scurt, dar totuşi ne vom încadra şi nu vom pierde niciun euro din acest jalon 121”, a precizat ministrul Energiei.

Acesta a menţionat că vor urma şi alte revocări, însă în cazul companiilor listate la bursă lucrurile merg mai greu, pentru că există termene minime legale între momentul convocării Adunării Generale a Acţionarilor şi momentul în care poate avea loc AGA, respectiv circa 30 de zile.

“De aceea, la cele nelistate lucrurile au mers mult mai repede. La cele listate aşteptăm termenele legale, după care vom îndrepta această situaţie şi vom da drumul la noile selecţii”, a punctat Sebastian Burduja.

Comisia Europeană a anunţat marţi că a emis o evaluare preliminară pozitivă a jalonului-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României în ceea ce priveşte reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi. Pe de altă parte, Comisia a constatat că jalonul 215 (“Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.

Totodată, CE a anunţat că activează procedura de “suspendare a plăţilor”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în acelaşi timp plăţi parţiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane şi ţinte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care se ridică la 2 miliarde euro (fără prefinanţare) în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, elementul central al NextGenerationEU.

Jaloanele considerate neîndeplinite vizează pensiile speciale, investiţii pentru modernizarea infrastructurii feroviare şi dezvoltarea reţelei de transport subteran din Bucureşti şi Cluj-Napoca, precum şi reforme pentru managementul bazat pe performanţă în domeniul transporturilor, îmbunătăţirea guvernanţei corporative a companiilor energetice de stat şi operaţionalizarea politicilor de guvernanţă corporativă pentru întreprinderile de stat.