Autor: Dan Pălăngean
Orașele Timișoara (locul 58) și Cluj (locul 63) sunt situate la mijloc în topul calității vieții pe 2026 în Europa, care include date pentru 113 orașe întocmit de site-ul numbeo.com. Imediat peste Timișoara apare Praga și între ele se intercalează localități precum Antwerp (Belgia), Trieste (Italia), Birmingham (UK) și Lyon (Franța).
Pentru referință, precizăm că primele cinci orașe europene în ce privește calitatea vieții sunt localizate în Țările de Jos: Haga (locul 1), Utrecht (2), Eindhoven (3), Groningen (4) și Rotterdam (5). În top 10 apare și Amsterdam pe locul 8, precedat de Luxemburg (6) și Viena (7) și urmat de Gent (Belgia) și Nuremberg (Germania).
Criteriile luate în calcul pentru cele 113 orașe din Europa și 304 orașe la nivel mondial se referă la puterea de cumpărare locală, siguranța cetățenilor, serviciile de sănătate, costul vieții, prețul proprietăților raportat la venituri, traficul rutier, poluarea și condițiile de climă.
Iașiul figurează pe locul 89, adică imediat după patru capitale europene – Budapesta (locul 88), Londra (87), Sofia (86) și Paris (locul 85) și nu departe de Roma (locul 75) sau Sofia (locul 79). În fine, Bucureștiul apare semnificativ mai jos, de-abia pe locul 95 în Europa, de puțin peste Milano (96), Atena (97) și Sarajevo (98) și nu departe de Chișinău (100).
De fapt, singurul oraș din UE cu o calitate mai scăzută a vieții decât în București potrivit criteriilor numbeo.com este Napoli (locul 107), cotat mai jos decât două orașe ucrainiene, Kiev (106) și, atenție, Harkov (105), ceva mai sus decât Odesa (109) și Dnipro (110). Ecaterinburg (111), Novosibirsk (112), ambele din Rusia, și capitala Albaniei, Tirana (113) încheie acest clasament.
Pe criterii de clasificare, în ce privește puterea de cumpărare, Bucureștiul (locul 72, index 87,6), se regrupează cu Timișoara (locul 69, 92,9) și Clujul (locul 79, 86,0), iar între ele se infiltrează capitala Estoniei, Talinn (70, respectiv 90,2), Roma și Budapesta (locurile 73-74, cu punctaj identic, 87,4).
Pentru referință regională, ar fi de reținut pozițiile mai bune deținute de Poznan (54), Cracovia (56) și Varșovia (57, index 102,5), care încadrează Madridul (loc 55). Alte două orașe poloneze, Lodz (59) și Gdansk (60), preced Vilnius, Barcelona, Sofia și Praga, la rândul lor poziționate mai bine decât Torino, Brno și Wroclaw (67). Destul de jos în clasament apar Atena (locul 94) și Lisabona (de-abia pe locul 100).
Pentru referință, menționăm că, la vârful puterii de cumpărare apar cinci orașe elvețiene: Basel (index 189,5), Berna (179,8), Zurich (170,8), Lausanne (169,2) și Geneva (164,4). Frankfurt (161,9), Goteborg (Suedia, 159,0) au depășit liderul de anul trecut, Luxemburg, aflat acum la egalitate cu capitala olandeză, Haga (153,3). Newcastle (UK) completează top 10.
Cele mai favorabile poziții românești sunt ocupate pe segmentul de siguranță publică, unde Clujul apare pe locul 10 (peste Zurich), Timișoara pe 23 (între Helsinki și Varșovia) și Bucureștiul pe 38 (între Viena și Madrid). Segment în care podiumul este olandez: Haga, Eindhoven și Utrecht. În subsol apar, oarecum suprinzător, Londra (locul 108) și Paris (110) iar Birmingham (113) încheie clasamentul.
Din păcate, în ordinea nedorită a celor mai poluate orașe, Bucureștiul urcă pe locul 5, nu departe de Tirana, Skopje (Macedonia de Nord) și Dnipro (Ucraina), fiind a doua cea mai poluată urbe din Uniunea Europeană după Napoli. Situația este mult mai rea decât cea din Iași (locul 25), Timișoara (locul 34) sau Cluj (locul 51), situate totuși în prima jumătate a condițiilor de afectare a populației prin diverse noxe. Cele mai „verzi” orașe sunt Viena, Reykyavik și Helsinki.
Ar mai fi de reținut că Bucureștiul stă foarte slab și la sănătate (locul 98, aproape de Iași, locul 95 și departe de locurile 51, Timișoara, sau 70, Cluj). De puțin sub Bratislava, locul 96, dar ceva mai bine decât Budapesta, locul 103). În ce privește traficul către serviciu, unde poziționarea este negativă, capitala României se află pe locul 8, imediat după Paris și cu un punctaj ceva mai mare decât Dublin (10) sau Budapesta (16). Adică foarte slab prin raportare la Iași (locul 38), Cluj (locul 63) sau Timișoara (locul 94), situată la acest capitol între Porto (93) și Helsinki (95).
***
Numbeo.com este un site lansat în luna aprilie 2009 iar cercetările și datele disponibile prezentate nu sunt influențate de nicio organizație guvernamentală. Mladen Adamovic, Founder/CEO a lucrat ca inginer de software la Google (2007-2009), unde a dezvoltat aplicații interne. Site-ul condus de el a fost menționat ca sursă de mai multe publicații internaționale de prestigiu, precum Time, Forbes, The Economist, New York Times, The Telegraph, The Washington Post, USA Today, The Sydney Morning Herald, China Daily etc.
Formula curent utilizată pentru indexul general, scrisă în limbajul de programare Java: index.main = Math.max(0, 100 + purchasingPowerInclRentIndex / 2.5 -(housePriceToIncomeRatio * 1.0) – costOfLivingIndex / 10 + safetyIndex / 2.0 + healthIndex / 2.5 – trafficTimeIndex / 2.0 – pollutionIndex * 2.0 / 3.0 + climateIndex / 3.0);
| Știri BVB