Calitatea vieții – Clujul și Timișoara, la nivelul a șapte capitale europene

de Dan Pălăngean

Orașele Cluj (locul 35) și Timișoara (locul 36) sunt vecine cu șapte capitale europene în topul calității vieții pe 2024 întocmit de site-ul numbeo.com. Birmingham (locul 34) se intercalează între ele și Berlin (locul 31), Zagreb (locul 32) sau Praga (locul 33). Imediat în urma municipiilor din România incluse în clasament, apar Lisabona (locul 37), Bratislava (locul 38), Riga (locul 39) și Bruxelles (locul 40).

Pentru referință, precizăm că trei dintre cele patru mai bine plasate orașe europene în ce privește calitatea vieții sunt localizate în Țările de Jos, Haga (locul 1), Eindhoven (locul 2) și Rotterdam (locul 4), între ele fiind poziționat Luxemburg (desigur, locul 3). Ele sunt urmate, în ordine, de Valencia, Helsinki, Viena, Copenhaga, Munchen și Amsterdam, care încheie top 10.

Criteriile luate în calcul pentru 75 de orașe din Europa și 199 de orașe la nivel mondial se referă la puterea de cumpărare locală, siguranța cetățenilor, serviciile de sănătate, costul vieții, prețul proprietăților raportat la venituri, traficul rutier, poluarea și condițiile de climă.

De reținut, Bucureștiul apare semnificativ mai jos, de-abia pe locul 61, tot în compania unor capitale, doar că acestea sunt Sarajevo (locul 58), Paris (locul 59), Minsk (locul 60), Moscova (locul 62) și Atena (locul 63). În partea finală a urbelor analizate, figurează Kiev (locul 70), Skopje (locul 71), Dnipro (locul 72), Ecaterinburg (locul 73), Tirana (locul 74) și Novosibirsk (locul 75).

Pe criterii de clasificare, în ce privește puterea de cumpărare, Bucureștiul (locul 51, index 57,9), se regrupează cu Clujul (52, index 56,9) și Timișoara (54, index 54,2), iar între ele se infiltrează Sarajevo (53, index 55,5). Pentru referință, ar fi de reținut pozițiile mai bune deținute de Varșovia (37, index 73,0), Sofia (40, index 69,0), Praga (43, index 65,0), Zagreb (locul 45, index 62,8) și Bratislava (49, index 60,9).

Roma (47, index 61,4) și Moscova (49, index 61,4) stau ceva mai bine decât orașele românești, dar Budapesta (55, index 54,2), Riga (56, index 54,1), Atena (63, index 43,3) și Lisabona (locul 64, index 42,3) au primit punctaje mai slabe. La vârful puterii de cumpărare, se vorbește germana: Luxemburg (index 135,2), Zurich (132,7), Stuttgart (127,8) și Frankfurt (123,7).

Cele mai favorabile poziții românești sunt ocupate pe segmentul de siguranță publică, unde Clujul apare pe locul 7, Timișoara pe 13 și Bucureștiul pe 20. Segment în care podiumul este format de Haga, Munchen și Ljubliana dar, oarecum suprinzător, la subsol apar Londra (locul 69), Bruxelles (70), Atena (73) și Paris (74) iar Birmingham încheie clasamentul.

Din păcate, în ordinea nedorită a celor mai poluate orașe, Bucureștiul urcă pe locul 4, după Tirana, Skopje și Dnipro, fiind cea mai poluată urbe din Uniunea Europeană. Situația este mult mai rea decât cea din Timișoara (locul 28) sau Cluj (locul 36), situate totuși în prima jumătate a condițiilor de afectare a populației prin diverse noxe. Modelul de urmat ar fi capitala Estoniei, Tallinn (de-abia pe locul 70), foarte apropiată, nu doar geografic dar și în privința calității aerului, de Stockholm (locul 71) sau Helsinki (locul 75).

De altfel, Bucureștiul stă destul de slab și la sănătate (locul 60, departe de locurile 33, Timișoara, sau 44, Cluj; sub Sofia, locul 54, dar ceva mai bine decât Budapesta, locul 67). În ce privește traficul către serviciu, unde poziționarea este negativă, capitala României se află pe locul 8, imediat după Zurich și Paris și cu un punctaj ceva mai mare decât Dublin sau Budapesta. Adică foarte slab prin raportare la Cluj (locul 47) sau Timișoara (locul 68), aceasta din urmă mai aproape de Valencia (69), Rotterdam (70) sau Viena (71).

Numbeo.com este un site lansat în luna aprilie 2009 iar cercetările și datele disponibile prezentate nu sunt influențate de nicio organizație guvernamentală. Mladen Adamovic, Founder/CEO a lucrat ca inginer de software la Google (2007-2009), unde a dezvoltat aplicații interne. Site-ul condus de el a fost menționat ca sursă de mai multe publicații internaționale de prestigiu, precum Time, Forbes, The Economist, New York Times, The Telegraph, The Washington Post, USA Today, The Sydney Morning Herald, China Daily etc.

Formula curent utilizată pentru indexul general, scrisă în limbajul de programare Java: index.main = Math.max(0, 100 + purchasingPowerInclRentIndex / 2.5 -(housePriceToIncomeRatio * 1.0) – costOfLivingIndex / 10 + safetyIndex / 2.0 + healthIndex / 2.5 – trafficTimeIndex / 2.0 – pollutionIndex * 2.0 / 3.0 + climateIndex / 3.0);