Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzDeputaţii au adoptat, luni, în plen, un proiect de lege pentru modificarea şi completarea OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, care permite constituirea consorţiilor administrative.
S-au înregistrat 212 de voturi “pentru”, 9 “contra” şi 12 abţineri.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea unui nou mecanism de cooperare/asociere între unităţile administrativ-teritoriale, prin care se constituie consorţiile administrative, fără personalitate juridică, care au un dublu rol: pe de-o parte de a asigura realizarea unor activităţi necesare pentru exercitarea atribuţiilor date prin lege unor unităţi administrativ-teritoriale cu capacitate administrativă insuficientă şi, pe de altă parte, de a stimula fenomenul asociativ la nivelul administraţiei publice locale şi transferul de expertiză şi practici unitare.
Potrivit proiectului, citat de Agerpres, “consorţiile administrative devin un mecanism mai facil şi eficient de cooperare între unităţile administrativ-teritoriale care contribuie la diminuarea impactului negativ al capacităţii administrative reduse a unor unităţi administrativ-teritoriale, în situaţia în care din cauza existenţei unor posturi vacante sau temporar vacante, acestea nu sunt în măsură să asigure unele activităţi funcţionale absolut necesare sau să asigure servicii esenţiale pentru comunităţile respective”.
În cadrul consorţiului administrativ, alte unităţi administrativ teritoriale membre ale acestuia le sprijină pe cele dintâi, prin intermediul asigurării unui personal specializat care să suplinească lipsa de resursă umană şi expertiză corespunzătoare, asigurându-se inclusiv creşterea capacităţii de implementare a proiectelor de investiţii publice.
“Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale învecinate au dreptul ca, în limitele competenţei autorităţilor lor deliberative şi executive, să coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, în consorţii administrative, în scopul îmbunătăţirii eficienţei serviciilor publice, creşterii eficacităţii implementării investiţiilor sau pentru eficientizarea utilizării resurselor umane specializate pentru atingerea intereselor colectivităţilor locale”, prevede un amendament.
Organizarea şi modul de funcţionare ale consorţiilor administrative sunt stabilite prin acordul de asociere într-un consorţiu administrativ, aprobat prin hotărârile consiliilor locale asociate, prevede un alt amendament.
Pentru a stimula cooperarea unităţilor administrativ-teritoriale în consorţii administrative, începând cu anul 2024 se înfiinţează Programul multianual pentru sprijinirea cooperării unităţilor administrativ teritoriale membre ale consorţiilor administrative, a cărui finanţare este asigurată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Creditele de angajament şi creditele bugetare se prevăd prin legea bugetului de stat. Descrierea Programului multianual pentru sprijinirea cooperării unităţilor administrativ-teritoriale membre ale consorţiilor administrative se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului cu atribuţii în domeniul administraţiei publice, mai prevede un amendament al proiectului.
Proiectul reprezintă un pas înainte şi este benefic pentru unităţile administrativ teritoriale, a arătat în plen deputatul UDMR Szabo Odon.
“Asemenea structuri funcţionează şi în învăţământ. (…) Nu există în doctrina administrativă a organiza un teritoriu exclusiv doar pe baza faptului că se poate autosusţine sau nu. (…) Această lege dă posibilitatea ca din 2024 cei care realizează consorţii administrativ teritoriale să beneficieze de bani în plus pe acele activităţi pe care le vor gestiona în plus. Cred că este un drum bun”, a argumentat deputatul.
Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, Senatul fiind forul decizional.
Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, luni, 749,82 milioane de lei de la bănci, prin două…
Comisia Europeană a transmis luni că este pregătită pentru "toate posibilităţile" şi că are "toate…
Preşedintele american Donald Trump a declarat că apreciază parteneriatul SUA cu Chişinăul şi a spus…
Banca Centrală Europeană (BCE) atenuează unele din verificările pe care le efectuează asupra băncilor din…
Grupul Grawe dispune de aproximativ 3,8 miliarde euro fonduri proprii, conform cerinţelor regimului de supraveghere…
Fostul ministru Elena Udrea a declarat luni că a fost audiată în dosarul fostului adjunct…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Dupa parerea mea e doar birocratie.
Fara personalitate juridica e nimic.
O frectie pe birocratie.
Aceasta aberatie legislativa trebuia inlocuita cu una adevarata si sa poarte un nume:
Reforma administratiei publice locale prin comasare, fuziune, desfiintare sau alte masuri de reducere a birocratiei si a deficitelor.
Actuala structura cu mii de comune si sate ,orasele cat un sat, e anacronica.
Porniti regionalizarea nu produceti legi inutile.
Desființarea județelor si a judetenelor de partid ar produce efecte in reducerea cheltuielilor statului cu uriașul aparat administrativ si simplitate prin eliminarea unor instituții parazite.
Faceti un calcul simplu:
Sunt cca 3187 de UAT-uri.
Primării, comune si orase.
Adica:
3187 Primari,
6500 Viceprimar,
41 Președinți CJ,
89 Vicepreședinți CJ,
41 Prefecți,
85 Subprefecti
Adăugați si Directori C.J & Prefectura, fără număr, dar per total cu Directori Adjuncti trec de 2000 de indivizi.
Sa nu uitam si pe consilierii locali in număr total de 41466 indivizi.
Din aceștia la Primăriile de oraș și comună sunt 40030 indivizi.
Numiti consilieri.
Plus 1381 la județe și 55 la municipiul Bukuresti .
Armata Română nu are atâtea efective cât adună acest aparat anacronic in 2022.
La toti acesti aleși, numiti, se adaugă aparatul efectiv al admnistratiei locale de peste 80.000 de persoane care se bat efectiv de musca.
Acum 35 de ani cu creion chimic in mana erau cca 38.000.
Pe total.
S-a întâmplat ceva bun de s-a multiplicat cu 4 acest număr din administrația locală?
De ce sa nu se faca odată regionalizarea?
Pe orice model.
Inclusiv pe modelul sucursaleleor regionale ale BNR.
Fostele sucursale județene au devenit agentii, unele activitati s-au centralizat, altele au dispărut prin digitalizare.
Asa ca urgent trebuie regionalizare.
Nu mai ardeti gazul!