Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzAutor: Carmen Adamescu, Partener, Consultanță, EY România și coordonator din partea EY România a proiectului „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”
Guvernarea electronică, așa cum este prevăzută de mulți autori, nu se referă pur și simplu la furnizarea de servicii electronice sau digitale. Presupune un set de măsuri instituționale inovatoare, iar evoluția e-guvernării este un proces complex de instituționalizare. Prin urmare, e-guvernarea trebuie diferențiată de simpla utilizare a unor servicii internet și a tehnologiilor bazate pe web.
Digitalizarea serviciilor publice se poate realiza astfel printr-o schimbare instituțională susținută prin stabilirea domeniilor de acțiune specializate, descrierea regulilor de conduită, redefinirea structurilor, a rolurilor și atribuţiilor organizaționale și specificarea standardelor de măsurare a performanţei şi a rezultatelor organizaționale.
În acest sens, atenția ar trebui să fie îndreptată către factorii care afectează adaptarea organizațiilor și acceptarea de către angajați a transformărilor legate de guvernarea electronică. De exemplu, astfel de factori pot fi grupați în: flux de lucru, responsabilități în structura organizațională, abilități, cunoștințe și factori de context social și de afaceri.
Instituțiile publice tradiționale pot fi transformate prin mai multe inițiative de reformă precum reinventarea, evaluarea bazată pe performanță și implicarea cetățenilor. Este foarte important ca actorii implicați în procesul de transformare a administrației publice să determine funcționarea tehnologiei informației adaptată la o guvernare democratică, să depășească constrângerile instituționale și să creeze un nou set de semnificații și instituții sociale în beneficiul cetăţenilor. Cu siguranță, transformarea e-guvernării nu va fi un proces ușor însă, pentru a realiza această transformare, este necesară existența unei inițiative din partea managerilor publici și a unor direcții strategice.
În cadrul propunerii de Politică Publică în domeniul e-guvernării pe care am realizat-o în proiectul ,,Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare”, am listat o serie de măsuri post-adoptare concrete, care trebuie avute în vedere pentru perioada imediat următoare adoptării noului cadru de politică publică.
Măsurile specifice strategice și complementare identificate reprezintă decizii fundamentale care acționează în sinergie pentru a alcătui un program de schimbări eficace și sustenabile. Trebuie abordate cu prioritate cele care se referă la schimbările legislative necesare.
În legislația națională prezentă există dispoziții privind utilizarea mijloacelor electronice în furnizarea serviciilor publice, dar acestea nu sunt, însă, suficiente pentru implementarea obiectivelor stabilite prin SNADR (Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020). În acest moment, nu există o reglementare unitară și neechivocă în ceea ce privește utilizarea instrumentelor electronice de către toate autoritățile publice competente să furnizeze servicii publice aferente tuturor evenimentelor de viață.
La nivel orizontal există acte normative care pot constitui cadrul general al eGuvernării (i.e. Legea nr. 161/2003 și HG nr. 1085/2003), dar dispozițiile actuale ale acestora necesită completări și modificări.
Legislația sectorială conține în prea puține cazuri prevederi exprese referitoare la utilizarea instrumentelor electronice, în cazul a foarte puține servicii publice sunt reglementate proceduri electronice specifice. Deși au fost făcuți unii pași în vederea atingerii acestor obiective, în prezent, legislația în vigoare nu oferă încă suficiente mecanisme pentru a impulsiona procesul digitalizării.
În concluzie, considerăm importantă asigurarea unei viziuni unitare asupra furnizării serviciilor publice prin mijloace electronice, prin intermediul unui portal unic, pentru a putea fi îndeplinite obiectivele-cheie în această privință, respectiv:
Pentru a accelera procesul de implementare a e-guvernării la nivel național, sunt necesare modificări și completări ale cadrului legislativ actual, în sensul reglementării exprese a unor obligații concrete și a autorităților publice responsabile, al asumării unor termene ferme și, nu în ultimul rând, al prevederii unor sancțiuni pentru acele situații în care obligațiile nu sunt respectate.
Exim Banca Românească prelungește până la finalul lunii august oferta unică de economisire care permite…
Grupul Financiar Banca Transilvania a participat pentru prima dată în acest an la exercițiul european…
Statele Unite şi NATO lucrează la un nou mecanism de furnizare de echipamente militare americane…
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) avertizează asupra unui val de înșelătorii online în care…
Adrian Țuțuianu (PSD) a fost numit vineri în funcția de secretar de stat în cadrul…
Un grup de acționari ai Fondului Proprietatea, care dețin împreună 5,27% din capitalul social, solicită…
This website uses cookies.
Read More