Cât valorează pacea? Sau altfel spus, cu cât ne-ar fi mai bine tuturor într-o lume în care conflictul armat a fost evitat?
Aproximativ 14,4 trilioane de dolari în 2019, potrivit Institutului pentru Economie și Pace (IEP), arată un raport al World Economic Forum. Aceasta înseamnă aproximativ 5 dolari pe zi pentru fiecare persoană de pe planetă.
689 de milioane de oameni – mai mult de 9% din populația lumii – trăiesc cu mai puțin de 1,90 dolari pe zi, potrivit cifrelor Băncii Mondiale, subminând impactul potențial pe care ar putea să îl aibă activitățile de consolidare a păcii.
Puțin peste 10% din PIB-ul global este cheltuit pentru a controla, preveni și gestiona consecințele violenței. Pe lângă 1,4 milioane de decese violente în fiecare an, conflictul împiedică dezvoltarea economică, provoacă instabilitate, extinde inegalitățile și erodează capitalul uman.
Punerea unui preț pentru pace și violență ne ajută să vedem sumele disproporționat de mari cheltuite pentru crearea și conținerea actelor violente în comparație cu ceea ce se cheltuiește pentru construirea unor societăți rezistente, productive și pașnice. (Steve Killelea, fondator și președinte executiv, Institutul pentru Economie și Pace (IEP))
Într-un raport intitulat „Valoarea economică a păcii 2021”, IEP spune că pentru fiecare deces cauzat de un conflict violent, de 40 de ori mai mulți oameni sunt răniți. Cele mai afectate 10 țări din lume cheltuiesc până la 59% din PIB-ul lor pentru efectele violenței.
Motive de speranță
Dar imaginea nu este tocmai sumbră. Impactul economic al violenței a scăzut pentru al doilea an consecutiv în 2019, pe măsură ce părți ale lumii au devenit mai pașnice.
Costul global a scăzut cu 64 de miliarde de dolari între 2018 și 2019, chiar dacă a fost încă cu 1,2 trilioane de dolari mai mare decât în 2012.
În cinci regiuni ale lumii, costurile au crescut în 2019. Cel mai mare salt a fost în America Centrală și Caraibe, unde o creștere a ratei omuciderilor a crescut costul cu 8,3%.
Siria, cu războiul civil în curs, a suferit cel mai mare impact economic, cu aproape 60% din PIB-ul său pierdut în urma conflictului în 2019. A fost urmată de Afganistan (50%) și Sudanul de Sud (46%).
Raportul face o legătură directă între pace și prosperitate. Se spune că, din 2000, țările care au devenit mai pașnice au înregistrat în medie o creștere a PIB mai mare decât cele care au devenit mai violente.
„Acest diferențial este semnificativ și reprezintă un PIB pe cap de locuitor care este cu 30% mai mare atunci când este compus pe o perioadă de 20 de ani”, se spune în raport, adăugând că și țările pașnice au inflație și șomaj substanțial mai mici.
„Mici îmbunătățiri ale păcii pot avea beneficii economice substanțiale”, adaugă acesta. „De exemplu, o reducere de 2% a impactului global al violenței este aproximativ echivalentă cu toate ajutoarele pentru dezvoltare din străinătate în 2019.”
În mod egal, valoarea totală a investițiilor străine directe la nivel global compensează doar 10% din impactul economic al violenței. Regimurile autoritare au pierdut în medie 11% din PIB în raport cu costurile violenței, în timp ce în democrații costul a fost de doar 4% din PIB.
Și decalajul s-a mărit în timp, democrațiile reducând costul violenței cu aproape16% din 2007, în timp ce în țările autoritare a crescut cu 27% în aceeași perioadă.
Raportul folosește 18 indicatori economici pentru a evalua costul violenței. Primele trei sunt cheltuielile militare (care au fost de 5,9 trilioane de dolari la nivel global în 2019), costul securității interne, care reprezintă peste o treime din total, la 4,9 trilioane de dolari și al omuciderii.
Bazele unei societăți pașnice pozitive, potrivit raportului, sunt: un guvern funcțional, mediu de afaceri solid, acceptarea drepturilor altora, relații bune cu vecinii, fluxul liber de informații, niveluri ridicate de capital uman, niveluri scăzute de corupție și distribuirea echitabilă a resurselor.
| Știri BVB