Update articol:
Articol de opinie

Cătălin Drăguleanu, Ariston: Industria confortului termic într-un moment cheie. Cum pot cercetarea și inovarea să ajute la atingerea neutralității climatice

Cătălin Drăguleanu, Ariston

Opinie de Cătălin Drăguleanu, Head of East Europe Southern Countries, Ariston

Pe parcursul ultimilor ani, poate mai mult decât oricând, sursele de energie, consumul energetic și impactul lor asupra viitorului planetei au fost în prim planul conversațiilor politice, economice și sociale. A devenit, astfel, esențial ca orice jucător din această industrie să participe activ la construirea unui viitor mai bun și mai sigur, respectiv la înclinarea balanței semnificativ către impactul pozitiv pe care îl avem asupra mediului. Cele două, deși sunt frecvent discutate, sunt menționate atât de des încât își pot pierde din greutate, putând fi trecute ușor cu vederea. Totuși, ele rămân teme dificile într-un climat în continuă schimbare, nu tocmai în bine. Contribuția în comunitate și preocuparea pentru o societate care evoluează nu ne sunt străine, la Ariston.

În urmă cu 94 de ani, în regiunea Marche din centrul Italiei, un întreprinzător înființa o companie de familie, Industrie Merloni. Filozofia sa era că “nu există nicio valoare în succesul economic al unei inițiative industriale, dacă nu este însoțită de un angajament față de progresul social”. Acest vizionar care și-a pus priceperea și creativitatea în slujba oamenilor era Aristide Merloni, iar compania lui este, astăzi, unul dintre liderii industriei destinate confortului termic. Ariston a crescut organic, a strâns un număr impresionant de 18 achiziții în întreaga lume și este listat la Bursa din Milano, având o prezență activă pe 5 continente, cu birouri în 42 de țări, 25 de unități de producție și 25 de centre de cercetare și dezvoltare.

Centenarul care se apropie ne găsește navigând vremurile complexe ale transformărilor din jurul consumului de energie, o perioadă marcată de angajamentele statelor și organismelor internaționale de a face tranziția de la combustibilii fosili la surse de energie verde, mai sustenabilă. În această ecuație mondială, Uniunea Europeană și-a asumat un rol de lider prin Pactul Verde European, propunându-și să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. În contextul în care statisticile arată că, la nivel european, clădirile sunt responsabile pentru 40% din consumul de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, devine evident că industria confortului termic are un rol principal de jucat.

Așadar, în această perioadă deloc simplă ne întoarcem la lucrurile de bază – valoarea succesului companiei se măsoară în contribuția pe care o avem în bunăstarea comunității și sănătatea mediului înconjurător, atât cât este în puterea noastră să influențăm. Ambițiile noastre sunt în concordanță cu obiectivul atingerii neutralității climatice în anul 2050 și investim continuu pentru a crea soluții și produse eficiente energetic, cu un impact minim asupra mediului și pentru a reduce emisiile cu efect de gaze de seră.

Este responsabilitatea fiecărei companii să își pregătească produsele pentru neutralitatea climatică, așa cum este responsabilitatea fiecărui stat să sprijine cetățenii în adoptarea acestor soluții

Ariston consideră că tranziția către un viitor sustenabil poate fi făcută doar printr-o abordare multi-tehnologică, ce acoperă o plajă diversă de produse și soluții de confort termic. Mă refer la popularele pompe de căldură, la sisteme inovatoare de ventilare casnică, la utilizarea mai eficientă a tehnologiei pentru clădiri cu emisii aproape zero (nZEB), prin soluții termice hibride, care combină centralele termice cu pompele de căldură sau la soluții bazate pe energie solară.

Dintre toate acestea, însă, pompele de căldură sunt cele care, în viziunea noastră, vor juca rolul esențial în atingerea neutralității climatice datorită eficienței lor. De aceea, la nivelul Grupului investim semnificativ în dezvoltarea tehnică a acestor produse, în același timp depunem eforturi și pentru a accesa piețe noi, pentru a ajuta la popularizarea acestei soluții tehnice, luând în calcul provocările pe care le reprezintă costul ridicat al acestora precum și tipurile de clădiri la care acestea pot fi adaptate.

Tehnologia rămâne aliatul nostru pentru a dezvolta soluții care să ne ajute la îndeplinirea obiectivelor enumerate anterior. La nivelul Grupului se depun constant eforturi în cercetare și dezvoltare, apoi implementarea lor în soluții gândite să eficientizeze produsele și să aibă impact din ce în ce mai redus asupra mediului. Menționez aici înlocuirea gazelor refrigerante folosite de pompele de căldură cu refrigeranți naturali cu un potențial mult mai redus de încălzire globală; crearea sistemelor hibride care combină pompa de căldură cu o centrală termică în condensare, în acest moment o alternativă de tranziție către sisteme complet sustenabile; soluția la care se lucrează în prezent la nivelul departamentului de R&D pentru integrarea în aceste sisteme hibride a centralelor termice pregătite să funcționeze 100% cu hidrogen; nu în ultimul rând, proiectul dezvoltat cu Universitatea Politehnică din Milano pentru a crea pompa de căldură cu absorbție (AHP). Toate acestea sunt gândite pentru a ușura tranziția consumatorilor de la sistemele tradiționale de încălzire la cele noi, mult mai sustenabile.

Adoptarea pompei de căldură ca sistem de încălzire rămâne dezirabilă pentru consumatorii care înțeleg avantajele tehnologiei, dar nu și-o pot permite

În tot acest context internațional și european provocator, piața pompelor de căldură din România, caracterizată de consumatori cu un apetit dezvoltat pentru tehnologie, conectivitate și soluții inovatoare rămâne subdezvoltată, în pofida faptului că se află în creștere de la un an la altul. Ritmul mai lent de dezvoltare are ca principală cauză situația economică precară, îndeosebi lipsa unor programe de subvenție.

În fața obiectivelor europene ambițioase, România se găsește într-o postură paradoxală. Pe de o parte, are un coș energetic echilibrat și este mai puțin dependentă de gaze naturale precum alte state. Pe de altă parte, referindu-ne strict la sistemele de încălzire avem o putere de cumpărare mică raportată la costurile unor produse mult mai eficiente, care folosesc surse regenerabile. Vorbim despre o Românie în care 3.5 milioane de locuințe din mediul rural folosesc lemn ca resursă pentru încălzire, aceeași Românie care are cea mai mare rată a sărăciei în muncă între statele Uniunii Europene. Așadar, ne găsim în punctul în care trebuie să aliniem aceste politici europene necesare la realitatea economică locală. Tehnologia nouă înseamnă costuri mai mari de producție, respectiv achiziție, costuri pe care un român cu venituri medii și le permite cu greu. De aceea avem nevoie de programe de subvenții, care sa aibă o coerență și aplicabilitate pe termen lung.

Pe parcursul ultimilor ani am demarat campanii de informare a consumatorilor cu privire la modul de funcționare al pompelor de căldură, respectiv la beneficiile reale pe care acestea le au asupra mediului, dar și asupra economiei pe termen lung la facturile la energie. Astfel, realizăm anual un studiu în România în rândurile consumatorilor pentru a înțelege unde se poziționează, cât de multe informații cunosc despre aceste sisteme, ce nevoi suplimentare au. Primele două studii arată același lucru: publicul înțelege importanța tehnologiei pentru protejarea mediului și este pregatit să facă trecerea la soluțiile mai eficiente și mai sustenabile. Principalul impediment rămâne prețul prea mare, pe care majoritatea nu își permite să îl plătească.

De aceea, implicarea statului este esențială și, în absența unor programe de sprijin pentru populație, este puțin probabil că România va reuși să își îndeplinească obligațiile asumate la nivel european în contextul Pactului Verde. La Ariston, credem că este responsabilitatea fiecărei companii să își pregătească produsele pentru neutralitatea climatică, așa cum este responsabilitatea fiecărui stat să sprijine cetățenii în adoptarea acestor soluții.

BVB | Știri BVB

OMV PETROM S.A. (SNP) (30/07/2025)

Raport auditor - art. 108 Legea 24/2017 (R) - S1 2025