Folosim cookie-uri pentru a analiza traficul și a îmbunătăți experiența ta.
RefuzHidrogenul este văzut peste tot în lume de specialiști ca fiind foarte probabil parte a soluției de rezolvare a emisiilor rezultate din utilizarea combustibililor fosili, a spus Cătălin Stancu, Associated Senior Expert Horváth, la Forumul Gazelor Naturale 2023, organizat de Financial Intelligence.
El a precizat: “Horvath România este una din companiile care au fost selectate, alături de colegii de la PWC România, în urma unui proces de selecție la nivelul Comisiei Europene, DG Reform, pentru elaborarea Strategiei Hidrogenului din Romania
Avem deja un an de zile de când am demarat strategia. Precizez de la inceput că a fost un proces extrem de intens ,cu dezbateri care au avut loc au avut loc in zeci de întâlniri, la nivel de stakeholderi, de la institute de cercetare până la industrie precum si numeroase autorități. Documentul a fost pus în dezbatere publică in luna mai, si ca urmare a feedbackului primit am reluat in ultimele 6 luni toate temele importante iar ce vedeți astăzi este o variantă ,speram,finală. Cifrele ar trebui dea o idee clara asupra ce înseamnă concret industria hidrogenului cu emisii reduse pentru Romania.”
Potrivit domniei sale, Strategia Hidrogenului tinteste patru obiective: „Am făcut o revizie extensivă a tuturor strategiilor existente la momentul acesta în lume, sunt state extrem de avansate cu strategii extrem de rafinate. Fără să spun că este cea mai bună, remarc strategia Statelor Unite care a apărut în luna septembrie 2022.
Toate strategiile pe care le-am văzut tintesc cel putin unul dintre cele patru obiective pe care le vedeți si in Startegia de Hidrogen a Romaniei(SHR). Nu am să insist pe primul obiectiv care este evident și care ar trebui cumva să fie esența discuției: hidrogenul este văzut peste tot în lume de specialiști și institute absolut reputabile ca fiind foarte probabil parte a soluției de rezolvare a emisiilor rezultate di utilizarea combustibililor fosili. E o părere unanim acceptată, discuțiile sunt mai degrabă despre utilizarea lui optima, din două puncte de vedere:eficiență(în ce industrie– și asta ține de specificul local) și la ce costuri ne-am putea aștepta.”
Referitor la obiectivul III, dezvoltarea tehnologica, Cătălin Stancu a spus: “România este, de ani buni, ultima în orice clasament de inovare europeană. (…) Odata cu dezvoltarea industriilor bazate pe hidrogen cu emisii reduse avem o șansă extraordinară să intrăm într-o familie întreagă de tehnologii si să recuperăm acest decalaj tehnologic, respectiv în industrii care vor forma ceea ce se numește esenta tranziției verde. Depinde de noi dacă spunem că nu e bine, e scump, nu e fezabil sau spunem hai măcar să ne facem calculele mod corect și să vedem dacă avem șansa de a avea avantaj competitiv în vreuna din aceste industrii. (…)
România este într-o situație în care în mod rezonabil ar trebui să își propună să se uite în zona asta, măcar pentru a vedea dacă există în mod real potențial. Pot să vă spun că am fost uimit de câtă efervescență și interes este în România la nivelul institutelor de cercetare. Din păcate, nu prea există susținere și, sincer, nici interes, dinspre autorități guvernamentale și nici dinspre industrie. Nu există dezvoltare tehnologică fără finanțare. Am avea și șansa extraordinară a unor fonduri practic nelimitate din perspectiva României, fonduri europene care să ia riscul acestei dezvoltării tehnologice. Din câte știu eu, pe tema hidrogenului, România nu face parte și nici nu am propus să facem vreun proiect de tipul proiectelor europene de interes comunitar.”
Ultimul obiectiv este reprezentat de Power-to-X Solutions: „Conceptul acesta are două mari beneficii, și anume că permite o formă de stocare, care este printre puținele forme care au practic potential nelimitat în industria energetică, pentru că el permite conversia energiei verzi în hidrogen, stocarea pe termen nelimitat și reutilizarea, în special pentru perioadele de vârf de iarnă, de exemplu, când resursele energetice sunt limitate.
Care e efectul? Prețul în piața de energiei! Situatii cu 2000 de euro/ MWh pe PZU și în piața de echilibrare, pe care le tot vedem din pacate iarna, pot fi rezolvate de acest tip de aplicatii:Power-to-X. Rezolvă, în bună parte, cu o tehnologie care, după calcule, nu pare deloc economic nefezabila, o problemă extrem de complicată.
Al doilea aspect al acestor tipuri de concepte este ca, atunci când ai exces de producție de energie, mai ales vara, în loc să opresti acea producție, pentru că nu ai ce să faci cu ea, să o folosești când prețul energiei la vârf nu îți permite în principiu altă sursă de stocare competitivă economic. Toate statele care se uită la hidrogen, se uită si laconcepte tip Power-to-X”.
Potrivit lui Cătălin Stancu, tehnologiile de hidrogen cu emisii reduse ar trebui privite ca o șansă in plus nu ca un competitor pentru resurse energetice clasice.
Nimeni nu își propune să înlocuiască cu hidrogen resurse energetice care economic n-au sens să fie înlocuite cu hidrogen, a mai spus Cătălin Stancu: “Sunt trei principii la nivelul politicilor energetice europene. Primul principiu este energy efficiency. E evident că cea mai ieftină energie e cea pe care nu o consumi. Iar noi, România, și Europa în general, nu la eficiență energetică am fost foarte buni în ultima perioadă, pentru că aveam resurse energetice relativ ieftine, care din februarie anul trecut au dispărut brusc.
Industriile sunt rafinarea, industria de îngrășăminte și apar două industrii noi fără de care practic nu se poate și la care s-a ajuns la concluzia că trebuie să te uiți la hidrogen. Transporturile – în toată Europa, inlcusiv în România, au avut, de departe, cea mai mare explozie de noxe, care vin din utilizarea combustibililor fosili. Acestea sunt realități.
Și o industrie care apare nouă, dacă e să respecte standardele de sustenabilitate, este industria oțelului. Acestea sunt industriile noi, care practic se adaugă la vechile industrii, unde se consideră că hidrogenul trebuie să fie o opțiune.”
Potrivit lui Cătălin Stancu, există o foarte bună probabilitate ca, în anul 2030, să avem prețul pe kilogramul de hidrogen verde undeva între 3,3 și 3,7 euro: “Am să traduc asta în prețuri de energie echivalent. Care e prețul energiei pe piața liberă în România la momentul post-Ucraina? Avem schema aceea unde nu avem voie să depășim 90 de euro. Dar prețul real al energie a fost mult peste 90 euro/MWh în condițiile în care discutăm mult despre prognoză, despre ce o să întâmple în viitor. Dar luând lucrurile cum sunt acum, vi se pare că e un preț care distruge industrii? Nu, pentru că între timp mixurile energetice au căpătat cu totul altă turnură. Și ele vin dintr-un motiv foarte simplu – gazul în Europa și nu numai – închide ordinea de merit a sistemului energetic. Pe cale de consecință, dacă la prețul gazului, mai adaugi 90 euro pe tonă de CO2 emis, în cazul CCGT înseamnă 0,4, înțelegi de ce un preț de 150 e foarte puțin probabil să fie scăzut semnificativ. Dacă am dreptate, care-i problema de cost a hidrogenului?
Costul hidrogenului depinde aproape în totalitate de un singur element: costul energiei electrice verzi. Pe cale de consecință, orice țară care ar fi de acord cu o logică ca asta, ar trebui să își pună o singură problemă, care de fapt e problema întregii societăți, nu numai la nivel european, dar precis la nivelul României: prețul energiei electrice. Iar pe termen lung, prețul energiei și implicit și al hidrogenului, ca să fie competitiv, este esența discuției în orice strategie energetică.
Trebuie sa fim destul de curajoși să începem să ne mișcăm pe toate palierele, de la finanțare până la orice fel de tip de stimulare în zona integrării resurselor verzi în rețea.
Hidrogenul și, în general, economia românească va depinde de capacitatea României de a fi în stare să aducă energie verde la prețuri competitive”.
Strategia pe hidrogen este finalizată, transmisa și a intrat din nou în negocieri în ianuarie 2023.
Statele Unite și Uniunea Europeană au convenit un acord comercial cadru în urma întâlnirii pe…
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut duminică o discuţie telefonică cu preşedintele…
Vicepremierul demisionar Dragoş Anastasiu a confirmat că, pe perioada cât a deţinut funcţiile de consilier…
Secretarul pentru comerț Howard Lutnick a declarat că „întrebarea” înaintea discuțiilor dintre președintele Donald Trump…
Vicepremierul Dragoş Anastasiu a demisionat, după cum a anunțat într-o conferință de presă. "În acest…
Preşedintele american Donald Trump a jucat golf duminică la complexul său de la Turnberry, în…
This website uses cookies.
Read More
View Comments
Lasă vrajeala! Daca nu are de câștigat industria auto, nu se introduce tehnologia.
Exista deja curent din eter, toate mașinile ar putea să meargă cu o dioda doar. Dar asta înseamnă că dispar industrii întregi prin urmare nu se aprobă tehnologia.
Mars!!!