Cătălin Tobescu, Prolemn: “Ne putrezește lemnul în păduri din cauza birocrației, deși prețul acestuia a explodat”

Sectorul pădure-lemn este afectat de o explozie a prețurilor pe piața de materie primă, cu efecte grave pentru industria de prelucrare a lemnului. Dacă se prelungește, criza riscă să afecteze și populația în sezonul rece, prin escaladarea prețurilor la lemnul de foc. Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi a adus în dezbatere cauzele și posibilele soluții ale fenomenului. Cu maxime istorice la prețul lemnului de lucru, atât la rășinoase cât și la foioase, piața materiei prime se confruntă cu o criză extrem de serioasă, ale cărei efecte riscă să se amplifice la toamnă și să afecteze inclusiv piața lemnului de foc pentru populație.

Avem o explozie de prețuri în piața lemnului și un deficit de resursă care afectează dramatic, până la riscul de insolvență, industria mobilei, a semnalat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, în cadrul unei conferințe de presa. Potrivit domniei sale, lemnul din doborâturile de vânt putrezește în păduri din cauza birocrației: „Datorită birocrației și suprareglementării ne putrezește lemnul în păduri. Acesta este mesajul pe care l-am transmis domnului Ministru Barna Tánczos. Prin blocarea aplicării amenajamentelor silvice, am ajuns să blocăm executarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, extragerea doborâturilor de vânt și arborilor atacați de insecte dăunătoare și implicit să afectăm starea de sănătate a pădurilor. Este absurd! Este ca și cum s-ar reglementa să nu se mai facă lucrările de îngrijre a culturilor agricole ca să protejăm buruienile, să lăsăm grâul nerecoltat pentru că se hrănesc șoriceii cu grăunțele care cad singure! Este nevoie de echilibru – este o știință și o practică a gestionării durabile a pădurilor -silvicultura. Frumusețea și biodiversitatea pădurilor României cu care ne mândrim se datorează tocmai lucrărilor silvice, regenerării naturale, gestionării durabile promovate de silvicultură și silvicultori“.

Cătălin Tobescu  consideră că este foarte multă ipocrizie când se vorbește despre păduri, explicând că restricțiile se aplică întotdeauna proprietarului, iar beneficiile sunt ale societății pentru că pădurea este de interes public.

Evaluarea fenomenului tăierilor ilegale – o urgență

Dezbaterile Consiliului Pădurilor au subliniat necesitatea de a clarifica amploarea fenomenului tăierilor ilegale, care determină în bună măsură politicile publice ale Statului.

În ultimii ani, estimările fenomenului au variat între mai multe ordine de mărime. Organele de control raportează 150-200.000 m³ pe an. În 2015, d-na Ministru Grațiela Gavrilescu a comunicat public și a prezentat inclusiv în CSAT cifra de 8,6 milioane mc tăieri ilegale, ca rezultat intermediar al Ciclului II al Inventarului Forestier Național. În 2019, dl. Ministru Costel Alexe a „asumat” o cifră medie a recoltei de masă lemnoasă de 38 milioane m³/an, tot ca rezultat al Ciclului II al IFN. Într-o comunicare oficială, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor a transmis că cifra de recoltă de 38 milioane m³ anual nu se regăsește recepționată ca rezultat al Inventarului Forestier Național. Cert este că pădurile României cresc ca suprafață și volum de masă lemnoasă, o demonstrează nenumărate studii satelitare comparative, inclusiv față de perioada comunistă.

Cătălin Tobescu, președintele AIL – Prolemn, a declarat că incertitudinile privind amploarea fenomenului au generat politici publice cu efecte perturbatoare asupra silviculturii și activităților de exploatare și prelucrare a lemnului.

Președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn a precizat: “Această criză a lemnului este artificială. Evaluarea de mediu blochează efectiv aplicarea amenajamentelor silvice pe suprafețe foarte mari, deci minim 10% din păduri sunt blocate și acest blocaj se amplifică pe zi ce trece.

Marcările, punerea în valoare de masă lemnoasă pentru micii proprietari și vegetația în afara fondului forestier, toate acestea împreună, însumează 1,5 milioane de hectare, suprafaţă care nu mai intră ca volum de lemn în piață și nici resursă de lemn de foc. Această problemă se va amplifica în lunile următoare și ar putea să devină explozivă poate în toamnă, dacă nu se iau măsuri.

În plus, sunt zeci de amenajamente blocate în instanțe din cauza faptului că statul are reglementări paralele de mediu și de legislație silvică care se suprapun și nimeni nu mai știe să le aplice.

Recent, am avut o discuție foarte constructivă și aplicată cu domnul ministru Barna Tánczos. Ne-am limitat la câteva subiecte extrem de importante. Primul dintre subiecte a fost solicitarea noastră către minister de a furniza informații corecte despre sectorul silvic, despre starea pădurilor și de a clarifica rezultatele inventarului forestier național, respectiv cifra de 38 milioane de metri cubi, recoltă anuală. A fost alături de noi și directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” care a realizat Inventarul Forestier Național. De la început, poziția publică a Institutului a fost că această cifră nu există în rezultatele Inventarului Forestier Național (IFN). Aceași poziție o are și Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”. Ne bucurăm că ministerul, într-o comunicare oficială, la o solicitare de date publice, a precizat că «volumul de 38 milioane metri cubi, ca recoltă medie anuală, nu a fost recepționat de comisia de specialitate din cadrul autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, la finele ciclului II al IFN».

Solicitarea noastră către domnul minstru a fost, ca într-o dezbatere științifică, să clarifice metodologia IFN și să facă publice rezultatele parțiale ale ciclului III al IFN. Credem că se poate face pe bază anuală, astfel încât să clarificăm care este realitatea despre tăierile ilegale și volumul recoltat din pădurile României”.

Prezent la dezbaterile Consiliului, dl. Barna Tánczos, Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, a declarat că va organiza în următoarele săptămâni o dezbatere a forurilor științifice pentru a tranșa o dată pentru totdeauna problema. Dezbaterea va include reprezentanți ai mediului universitar, specialiști ai INCDS „Marin Drăcea” și ai Academiei de Științe Agricole și Silvice.

Tobescu: “Suprafața pădurilor din România a crescut cu aproximativ 3-400 mii de hectare față de perioada comunistă”

Potrivit domnului Tobescu, chiar dacă au existat foarte multe probleme în acești 30 de ani de tranziție, după Revoluție, suprafața pădurilor nu a scăzut, ci a crescut constant: “Sunt foarte multe studii satelitare care arată același lucru. A fost făcut un studiu comparativ privind tăierile din perioada comunistă, pe baza imaginilor satelitare NASA, din anii 50-60-70, comparativ cu starea pădurilor astăzi. Studiul respectiv arată suprafețele foarte mari care au fost tăiate în perioada comunistă care sunt regenerate acum, vorbim de pădurile care sunt excedentare astăzi în România, în clasa a 3 și a 4 de vârstă, sunt păduri de 50-80 de ani care reprezintă majoritatea pădurilor României.

Studiul respectiv arată că suprafața pădurilor din România a crescut cu aproximativ 3-400 mii de hectare față de perioada comunistă, iar IFN-ul ne arată indubitabil că pădurile din clasa a-I-a de vârstă, adică pădurile tinere, din România reprezintă 11-12% din păduri, ceea ce înseamnă că, în ultimii 20 de ani, s-a tăiat mult mai puțin decât suprafața care ar fi asigurat continuitatea pădurilor.

Asta nu înseamnă că nu avem probleme, că nu avem tăieri ilegale. Este un fenomen care există. Avem păduri neadministrate, avem o farâmițare a proprietății. Avem foarte multe probleme, dar pe ansamblu, rugămintea noastră este să nu reducem toate discuțiile doar la tăierile ilegale, să vedem pădurile, administrarea pădurilor, supra-reglementarea, lipsa de finanțare a sectorului pentru a putea ajuta la o administrare sustenabilă a pădurilor și pentru a privi această resursă de lemn din perspectiva Pactului Verde European și ceea ce ar însemna această resursă pentru combaterea schimbărilor climatice, care sunt politicile europene pentru acest domeniu”.

Producătorii de mobilier au de înfruntat cea mai gravă criză din perioada recentă

Aurica Sereny, președinta Asociației Producătorilor de Mobilă din România – APMR, a declarat: „Prețul exagerat al lemnului, care în luna mai s-a dublat față de aprilie 2021, precum și lipsa lemnului fasonat și a altor materiale lemnoase (PAL brut, MDF, placaj) determină închiderea multor capacități de producție sau nerealizarea comenzilor primite din cauza neîncadrării în costurile de fabricație.

În curând îi vom detalia domnului ministru problemele cu care se confrunta producătorii de mobilă. Este un lucru foarte bun pentru că suntem o comunitate care ajută ca padurea să fie gestionată durabil și realizăm produse cu valoare adăugată cât mai mare.

Reprezint sectorul industriei mobilei și produselor prelucrate din lemn, care este unul din sectoarele care asigură României, în fiecare an, un aport valutar de circa 1,5 miliarde de euro anual. Este o industrie cu valoare adaugată mare. Valoarea adaugată brută în producție este de 55%, după sectorul IT care are 57%.

De asemenea, România este recunoscută în acest domeniu și ocupăm locul 5 la export în Europa și locul 11 în lume. Am depășit țări ca Franța și Spania, mari producători de mobilă. Prețul pe tonă la mobila exportată, față de prețul la mobila importată este cu 22,2% mai mare și crește de la un an la altul.

Suntem unele din puținele industrii care au rămas și chiar ne-am dezvoltat în perioada aceasta de 30 de ani. Din pacate, anul acesta ne confruntăm cu foarte multe probleme. Prețurile la materiile prime au crescut. Utilitățile au crescut. Din luna luna aprilie, prețul lemnului “pe picior” a crescut cu 40-50%, dar în luna mai, la unele direcții silvice, a crescut și de trei ori.

Dar cei care au obținut acest lemn nici macar nu îl vând la producători, ci asteaptă ca preţul să crească în continuare.

Nu știm ce o să se întâmple. Noi primim comenzile cu mult timp înainte. 90% din producția firmelor noastre merge la export, în Franța, Italia, Germania, Spania, SUA, Rusia. Contractele se semnează cu mult timp înainte, la începutul anului. Nu pot să te duci acum și să îi spui că a crescut prețul și să negociezi prețul, pentru că atunci, bineînțeles, am pierdut clientul. Noi suntem în situația: ori firmele intră în faliment pentru că pierd comenzile respective sau sunt nevoite să facă produsele din alte materiale care sunt de calitate inferioară și nu se mai pot obține aceleași prețuri.

De aceea, am discutat cu domnul ministru că trebuie să găsim soluții, ca și în România, licitațiile să fie corecte, să fie verificați cei care participă la licitații și dau aceste prețuri, pentru ca lemnul să nu se exporte ca buștean sau ca o prelucrare inferioară, să se prelucreze în produsele care aduc cât mai multă valoare adaugată. Este o problemă care trebuie neaparat rezolvată”.

Criza de resurse pe piața lemnului – cauze și soluții

Criza poate fi explicată doar parțial de cererea foarte mare venită din Statele Unite ale Americii, unde piața construcțiilor cunoaște un veritabil boom. Aceasta este, în același timp, determinată și de factori interni.

Cauzele interne ale acestei crize țin de suprareglementarea sectorului, după cum a explicat István Tőke, președintele executiv al Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva: „O primă problemă este expirarea anumitor amenajamente silvice (care au o valabilitate de 10 ani), dar în ultima vreme refacerea amenajamentelor are nevoie de un studiu de mediu care poate dura până la un an și jumătate. În acest interval nu se poate recolta lemn, deci nu ajunge lemn pe piață, oferta este mai mică decât cererea, iar prețurile explodează.”

Exacerbarea fenomenului tăierilor ilegale a condus la politici publice și reglementări care au determinat blocaje ale sectorului. „De asemenea, există o problemă a marcărilor în proprietățile mici după operaționalizarea SUMAL 2.0”, a mai explicat István Tőke. „SUMAL 2.0 este benefic, conduce la reducerea tăierilor ilegale, dar conduce și la scăderea tăierilor legale. Ajungem la momentul actual să nu punem în valoare decât 20-30% din volumul pus în valoare anii trecuți.” 

Priorități: finanțare corectă și reglementare justă pentru sectorul forestier

Pe lângă eliminarea blocajelor generate de reglementări, autoritățile trebuie să ia în calcul o finanțare corectă a sectorului, atât prin Strategia Forestieră Națională cât și prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte mecanisme de finanțare, au arătat participanții.

„Bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nu a inclus niciodată o finanțare care să se întoarcă la păduri mai mare de 2% în ultimii 30 de ani. Avem o subfinanțare a sectorului silvic,” a declarat Silviu Geană, președintele Federației Sindicatelor din Silvicultură – SILVA.

„Suntem o comunitate care ajută ca pădurea să fie gestionată durabil și să realizeze produse cu o valoare adăugată cât mai mare,” a sintetizat Aurica Sereny, președinta Asociației Producătorilor de Mobilă din România.

„Ne dorim dezbateri și politici publice bazate pe dovezi și pe argumente raționale, nu pe imagini cu puternic impact emoțional și manipulatoare,” a declarat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Consiliul Pădurilor, Industriei Lemnului și Economiei Verzi reunește principalele organizații de pe întreg lanțul valoric al lemnului – de la proprietari și administratori de păduri la industria de prelucrare a lemnului sau industria mobilei. Consiliul Pădurilor urmărește să fie partener de dialog și reprezentare a sectorului pădure-lemn pentru autorități și un vehicul de comunicare credibil și puternic pentru marele public. La prima întâlnire de lucru a Consiliului au participat reprezentanți ai Asociației Administratorilor de Păduri (AAP), Federației Proprietarilor de Păduri și Pășuni – Nostra Silva, Federației Sindicatelor din Silvicultură – Silva, Asociației Industriei Lemnului – Prolemn, Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR).