Cazul Navalnîi nu este un motiv pentru abandonarea proiectului Nord Stream 2, spune noul şef al CDU

Germania nu ar trebui să renunţe să sprijine proiectul gazoductului Nord Stream 2 din cauza arestării opozantului rus Aleksei Navalnîi, a declarat vineri pentru Reuters candidatul cu cele mai mari şanse pentru a fi desemnat următorul cancelar al Germaniei, potrivit Agerpres.

Menţionând faptul că SUA achiziţionează petrol din Rusia, Armin Laschet, cel care vineri a fost desemnat noul lider al partidului CDU, s-a descris drept un adept al ‘Realpolitik’ (-doctrina realismului politic-nr.) şi a apreciat că “trebuie să luăm lumea aşa cum este pentru a putea să o îmbunătăţim”.

Întrebat dacă Germania ar trebui să îşi modifice punctul de vedere şi să renunţe la gazoductul Nord Stream 2, Armin Laschet a răspuns: “de 50 de ani, chiar şi în cele mai dificile perioade ale Războiului Rece, Germania a cumpărat gaze naturale din URSS şi acum din Rusia. Guvernul german urmează o politică adecvată”.

Autorităţile de la Berlin sunt presate să renunţe la proiectul Nord Stream 2 din cauza arestării lui Aleksei Navalnîi, atât pe plan intern din partea partidului ecologist care ar putea fi un potenţial partener de coaliţie pentru CDU, cât şi în străinătate din partea SUA şi a majorităţii Europei.

Aleksei Navalnîi a fost condamnat marţi la trei ani şi jumătate de închisoare după ce un tribunal din Moscova a decis că a încălcat termenii eliberării sale condiţionate, după ce a revenit în Rusia pentru prima dată de la otrăvirea sa cu un agent neurotoxic de tip Noviciok.

Armin Laschet a subliniat că a criticat atât atacurile la care a fost supus Aleksei Navalnîi cât şi arestarea sa precum şi faptul că a sprijinit sancţiunile adoptate de Uniunea Europeană împotriva Rusiei din cauza crizei din Ucraina. “Trebuie să garantăm interesele geopolitice ale Ucrainei şi să ne asigurăm aprovizionarea cu energie prin acest proiect demarat de sectorul privat”, a spus Laschet cu referire la Nord Stream 2.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Chiar dacă cei 1.230 de kilometri ai conductei sunt aproape finalizaţi, proiectul a fost oprit brusc în luna decembrie 2019, după decizia SUA de a sancţiona companiile angajate în acest proiect. Lucrările au fost reluate luna trecută iar Gazprom speră să finalizeze conducta Nord Stream 2 sub Marea Baltică pentru a dubla capacitatea liniei existente. Proiectul este finalizat în proporţie de 90% cu doar o porţiune de 100 km în apele adânci din largul Danemarcei rămasă să fie terminată.