*Tribunalul București suspendă executarea deciziei de declarare a inactivității fiscale pentru un client
CC Tax Advisory a obținut astăzi, în fața Tribunalului București – Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal, suspendarea executării deciziei de declarare în inactivitate fiscală, emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice (DGRFP) București, până la pronunțarea instanței de fond. Soluția este executorie de drept, potrivit unui comunicat.
Instanța a mai dispus obligarea DGRFP București la plata către reclamant a sumei de 20 lei, cheltuieli de judecată (taxă judiciară de timbru).
„Această hotărâre protejează activitatea unei companii corecte împotriva efectelor unei decizii administrative abuzive cu impact devastator. Suspendarea executării deciziei ANAF înseamnă, practic, continuarea operațiunilor în condiții normale pentru firmă, până când instanța va analiza pe fond contestația depusă de noi. Am reușit să demonstrăm că dreptul la apărare și procedurile legale nu sunt opționale”, a declarat drd. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory.
Ce presupune soluția Tribunalului București:
- Continuitate operațională: clientul își poate continua activitatea, evitând efecte precum blocarea tranzacțiilor, afectarea reputației și pierderea dreptului de deducere a TVA.
- Verificarea legalității pe fond: instanța va analiza în etapa următoare temeinicia și legalitatea deciziei administrative a ANAF prin care declară contribuabilul inactiv.
- Corecție procedurală: soluția confirmă că respectarea procedurilor (acces la dosar, audierea contribuabilului, motivarea actului) este esențială pentru măsurile cu impact sever.
Context
Pe 22 august, CC Tax Advisory a anunțat că va iniția demersuri în instanțele de judecată pentru apărarea clienților săi în fața deciziilor de declarare în inactivitate fiscală emise fără respectarea procedurilor din Codul de Procedură Fiscală. Calea pe care CC Tax Advisory a urmat-o a presuun contestația administrativ-fiscală, urmată de cererea de suspendare, iar apoi acțiunea în anulare. Hotărârea de astăzi confirmă eficiența abordării strategice în trei pași și oferă un scut juridic până la soluționarea definitivă a litigiului pe fond.
„Vom merge până la capăt cu acțiunea de anulare a deciziei și vom continua să apărăm companiile care respectă legea. Niciun contribuabil corect nu trebuie transformat în <<firmă fantomă>> prin abuz de procedură”, a adăugat Cornelia Năstase.
Amintim că la începutul lunii august, CC Tax Advisory a atras atenția asupra unui val de decizii de declarare de inactivitate fiscală pentru sute, potențial mii de contribuabili, pe motiv că organele Anti-Fraudă nu au găsit, în cadrul controalelor desfășurate, reprezentanții firmelor la sediile sociale, fără ca firmele controlate să fi avut datorii către stat la momentul controlului.
Concret, citând doar articolul 92, alin. (1), fără să precizeze vreo literă, din Codul de Procedură Fiscală, ANAF a anunțat prin SPV contribuabilul că de la data comunicării deciziei a fost declarat inactiv fiscal.
Problema deciziei ANAF este că respectivul articol invocat prevede explicit un număr de 7 situații în care contribuabilul poate fi declarat inactiv fiscal. Aceste situații sunt:
- a) nu își îndeplinește, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligație declarativă prevăzută de lege;
- b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
- c) organul fiscal central constatată că nu funcționează la domiciliul fiscal declarat;
- d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerțului;
- e) durata de funcționare a societății este expirată;
- f) societatea nu mai are organe statutare;
- g) durata deținerii spațiului cu destinația de sediu social este expirată.
CC Tax Advisory a arătat la momentul respectiv că inactivitatea fiscală, așa cum reiese din analiza art. 92 alin. (1) Cod de procedură fiscală care reglementează o conduită fiscală problematică, are un rol atât juridic cât și economic. ”Firma fantomă” reprezintă doar o entitate comercială înregistrată în mod legal, dar cu o viaţă scurtă şi cu beneficiari reali necunoscuţi, de cele mai multe ori, organelor fiscale. Or, în multe dintre cazurile sanctionate atunci de către ANAF nu a fost vorba despre o asemenea situație. Firmele declarate inactive fiscal aveau istoric, erau la zi cu plata impozitelor și aveau organe de conducere cunoscute autorităților.
Ce a arătat în instanță CC Tax Advisory în apărarea clientului său:
”Mergând mai departe, D.G.R.F.P. și nici D.G.A.F. nu explică ce e aceea firmă fantomă etichetă pe care a pus-o subscrisei. Totuși, deși nu am identificat noțiunea de firmă fantomă, o vom prelua, pe cea pe care o considerăm în continuare corectă, pe cea dată de către Regulamentul (CE) nr. 1925/2004 al Comisiei din 29 octombrie 2004 de stabilire a normelor de punere în aplicare a anumitor dispoziții ale Regulamentului (CE) nr. 1798/2003 al Consiliului privind cooperarea administrativă în domeniul taxei pe valoarea adăugată ca fiind „un comerciant înregistrat ca și persoană plătitoare de TVA care, cu potențiale intenții frauduloase, achiziționează sau declară că achiziționează bunuri sau servicii fără plata TVA și furnizează aceste bunuri sau servicii cu TVA, însă nu restituie TVA datorat autorității naționale corespunzătoare.” Astfel, deși regulamentul 1925/2004 e abrogat, definește în mod elementar ce e firma fantomă: o firmă care (1) e plătitoare de TVA, (2) declară TVA colectat, (3) nu îl varsă către bugetul de stat, sau, definiția dată de către organul fiscal, prin răspunsul dat la cerere 544.188/14.08.2025 „un concept înțeles ca o entitate fictivă/neidentificabilă, pentru disimularea unor trazacții și denaturarea obligațiilor fiscale aferente acestora”. Deci, nu e suficient ca firma să fie neidentificabilă, ci prin mijloacele sale (frauduloase) să disimuleze (adică să caute să inducă în eroare organul fiscal), iar obligațiile declarative să fie în mod defectuos.”
| Știri BVB