CC Tax Advisory: Pachetul 2 de măsuri fiscale vine cu riscuri majore pentru mediul de afaceri dacă nu este dublată de reformă și analize de impact

Curtea Constituțională a României a dat undă verde celui de-al doilea pachet de măsuri fiscal-bugetare, astfel încât, de la 1 ianuarie 2026, vor intra în vigoare majorări importante de taxe și impozite: creșterea impozitelor pe proprietate și autovehicule, pe câștigurile din tranzacții cu criptomonede și investiții financiare, precum și noi obligații și constrângeri pentru firme, conform unui comunicat CC Tax.

În același timp, analizele recente ale Băncii Naționale privind sustenabilitatea fiscală arată că România vine după un șir lung de ani cu deficite bugetare ridicate și cu o datorie publică tot mai scumpă, în contextul creșterii dobânzilor. Spațiul de manevră bugetar este limitat, iar presiunea pentru consolidare este reală.

Consiliul Economic și Social (CES) a avizat favorabil proiectul de lege, dar cu observații importante privind impactul asupra mediului de afaceri: modificarea regimului cheltuielilor cu entități afiliate, tratamentul împrumuturilor convertibile de tip CLA pentru startup-uri și majorarea capitalului social minim la înființare și pentru firmele cu cifră de afaceri peste un anumit prag sunt semnalate ca măsuri cu efecte potențial negative și cu risc de a crea bariere de intrare pe piață și distorsiuni în finanțarea companiilor inovative.

Impactul principalelor măsuri asupra mediului de afaceri

Din perspectiva CC Tax Advisory, principalele zone de impact sunt:

1. Taxarea proprietăților și a autovehiculelor

Actualizarea valorilor impozabile conduc la creșteri semnificative ale impozitelor locale pentru persoane fizice și, indirect, la costuri mai mari pentru companiile care dețin portofolii imobiliare sau parcuri auto.

2. Dividende, investiții financiare, crypto

Creșterea impozitului pe dividende la 16%, deja aprobată în cursul anului 2025, împreună cu creșterea impozitului pe câștigurile din anumite investiții financiare și din criptomonede, întărește dublul nivel de impunere asupra profitului (impozit pe profit + impozit pe distribuție) și face esențiale deciziile de planificare a politicii de dividende și a structurii de finanțare.

3. Capital social minim și regimul firmelor

Majorarea capitalului social minim la înființare și introducerea unui prag superior pentru firmele cu cifră de afaceri peste o anumită limită sunt semnalate chiar de CES ca potențiale bariere de intrare pe piață, cu risc de a genera un număr foarte mare de proceduri de majorare de capital la ONRC, fără garanția unei conformări fiscale mai bune. Dizolvarea firmelor inactive și obligativitatea contului bancar și a plății cu cardul duc la înăsprirea disciplinei fiscale, dar vin cu costuri de implementare mai ridicate pentru microîntreprinderi și PFA-uri.

4. Baza de calcul pentru CASS la activități independente

Creșterea bazei de calcul la 72 salarii minime pentru veniturile din activități independente înseamnă o povară suplimentară pentru profesii liberale, freelanceri și mici antreprenori, în special pentru cei cu venituri fluctuante sau cu activitate sezonieră.

5. Interdicțiile legate de împrumuturile primite de la asociați

Un alt punct sensibil este interdicția de a restitui împrumuturile primite de la asociați sau entități afiliate atunci când activul net al societății scade sub jumătate din capitalul social, măsură prezentată ca protecție a capitalului, dar care lovește direct în structurile moderne de finanțare intra-grup și în mecanismele de cash pooling. În foarte multe cazuri, investitorii care intră în companii aflate în dificultate financiară nu capitalizează imediat integral societatea, ci folosesc împrumuturi de la acționari și acorduri de cash pooling pentru a susține lichiditatea zilnică și pentru a finanța planurile de redresare, cu posibilitatea de a retrage sau redistribui ulterior o parte din sume în funcție de performanță. Dacă noua regulă blochează, pe termen nedeterminat, rambursarea acestor împrumuturi până la „reîntregirea” activului net, exact companiile care au atras capital de redresare și sunt integrate în astfel de structuri de trezorerie devin mai puțin finanțabile, iar investitorii financiari sau strategici vor fi tentați fie să evite România, fie să recurgă la structuri mai opace și mai scumpe (vehicule externe, finanțări colaterale), care nu ajută nici transparența, nici stabilitatea pe termen lung

Poziția CC Tax Advisory: Nu consolidarea este problema, ci modul în care se face aceasta

CEO CC Tax Advisory Cornelia Năstase: „Nu contestăm nevoia de consolidare fiscală – România plătește deja nota anilor cu deficite mari și cu o datorie publică finanțată la costuri tot mai ridicate. Problema este modul în care se face această consolidare: printr-o acumulare de măsuri care apasă în primul rând pe contribuabilii corecți: antreprenori, profesii liberale, proprietari, fără o reformă reală a cheltuielilor publice și fără o analiză solidă de impact asupra mediului de afaceri și a categoriilor vulnerabile. Avizul CES arată clar că există riscul ca unele prevederi – de la regimul împrumuturilor convertibile pentru startup-uri până la majorarea capitalului social minim – să descurajeze investițiile și să creeze bariere inutile pentru companiile noi. În lipsa unor corecții și a unor măsuri compensatorii bine gândite, riscăm să avem mai puțină conformare voluntară și mai puțină dezvoltare economică, exact în momentul în care avem nevoie de ele pentru a stabiliza finanțele publice”.

Recomandări pentru mediul de afaceri

CC Tax Advisory recomandă companiilor și antreprenorilor:

• să realizeze analize de impact pe scenariul 2026–2027, incluzând noile cote de impozitare, baza extinsă pentru contribuții și modificările de capital social;
• să revizuiască politica de distribuire a dividendelor și structurile de finanțare intra-grup, inclusiv împrumuturile de la acționari din perspectiva noilor reguli și a riscului de reclasificare sau de costuri suplimentare;
• să evalueze forma de organizare (SRL, PFA, profesii liberale etc.) și să ia în calcul reorganizări acolo unde combinația taxare–contribuții–obligații administrative devine disproporționată;
• să acorde atenție sporită conformării procedurale (conturi bancare, plăți cu cardul, raportări, situația firmelor inactive), pentru a reduce riscul de sancțiuni într-un context în care administrația fiscală este presată să crească gradul de colectare.