Cele mai fericite țări din lume continuă cu planurile de a obține mai mult decât emisii nete zero de carbon – chiar și în fața unei opoziții politice față de tranziția verde, care se intensifică de ambele maluri ale Atlanticului, potrivit CNBC.
Finlanda și Danemarca vizează „emisii nete negative”, despre care oamenii de știință spun că pot fi obținute atunci când cantitatea de dioxid de carbon extrasă din atmosferă este mai mare decât cantitatea care este emisă.
Dacă s-ar realiza, cele două țări nordice nu numai că ar înceta să contribuie la criza climatică, dar ar contribui activ la încetinirea ritmului încălzirii globale.
Finlanda, care a fost recent încoronată ca cea mai fericită țară din lume pentru al șaptelea an consecutiv, a consacrat în lege ceea ce este considerat unul dintre cele mai ambițioase obiective climatice ale lumii. Aceasta își propune să fie prima țară cu venituri mari care va atinge emisii nete zero în 2035 și negative nete până în 2040.
Danemarca, pe care Raportul Fericirii Mondiale a recunoscut-o drept a doua cea mai fericită țară din lume, țintește zero până în 2045 – și negativ net până în 2050.
Ministrul danez al Climei, Lars Aagaard, a spus că necesitatea emisiilor negative este clară.
Vorbind la CNBC prin telefon, el a atras atenția criticilor țintei. „Dacă spui asta, atunci trebuie să spui următoarea propoziție; Ei bine, atunci, nu vreau să folosesc niciun produs care emite ceva și nu vreau să mănânc carne și așa mai departe.”
„Nu cred că oamenii vor accepta un astfel de viitor. Deci, pentru noi, este necesar să avem emisii negative și nu ne putem îndeplini angajamentele pe termen lung în materie de climă fără acestea”, a adăugat el.
La discuțiile COP28 despre climă din Emiratele Arabe Unite la sfârșitul anului trecut, Danemarca, Finlanda și Panama au lansat Grupul Emițătorilor Negativi (GONE), o coaliție de țări care încearcă să elimine mai mult dioxid de carbon decât produc.
Grupul condus de Danemarca își propune să atingă acest obiectiv prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, extinderea pădurilor și investițiile în noi tehnologii. Panama, la fel ca alte națiuni cu păduri extinse, elimină deja mai mult carbon decât emite în fiecare an.
„Este oportun să discutăm despre asta acum. Abia așteptăm”, a spus Aagaard din Danemarca.
El a adăugat că capacitatea Danemarcei de a obține emisii negative nete va depinde de politicile implementate în următorii cinci până la șapte ani.
Europa se confruntă cu o opoziție verde – sau „greenlash” – împotriva politicilor menite să abordeze criza climatică și să protejeze mediul.
Pe tot continentul, fermierii frustrați au ieșit în stradă în ultimele luni pentru a solicita noi derogări de la reglementările de mediu ale Uniunii Europene.
Partidele naționaliste și de extremă-dreapta – în mod tradițional sceptice față de problemele climatice – au fost, de asemenea, critici vocali la adresa politicilor ecologice. Popularitatea lor este în creștere în țări precum Germania și Franța înaintea alegerilor parlamentare europene.
Și în S.U.A., politica climatică a devenit un fel de punct de foc politic. Fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, favoritul care l-a contestat pe președintele american Joe Biden în alegerile din noiembrie, a spus frecvent în discursurile de campanie că intenționează să „să foreze” dacă este ales președinte, referindu-se la producția de petrol.
De asemenea, Trump a criticat aspru stimulentele pentru vehiculele electrice și a scos anterior SUA din acordul de la Paris, decizie pe care Biden a anulat-o ulterior.
Ministrul finlandez al Climei, Kai Mykkänen, a declarat că o mare majoritate parlamentară consideră că renunțarea la combustibilii fosili este „lucru corect”, adăugând că guvernul este hotărât să-și crească așa-numita „amprentă climatică”.
Ministrul finlandez al climei a subliniat că eforturile țării sale de a atinge emisiile negative nete nu ar trebui interpretate ca un motiv pentru ca alte țări europene să continue să ardă combustibili fosili într-o manieră normală.
„Nu este acceptabil să investim în, să spunem, captarea și stocarea carbonului, iar apoi alții să fie de acord cu fabricile lor de fosile în anii 2040. Nu asta este ideea”, a spus Mykkänen.
| Știri BVB