Centrala nucleară Fordow din Iran – construită în interiorul unui munte și întărită împotriva bombelor anti-buncăre (CNN)

Cinci tuneluri săpate într-un grup de munți, o structură de susținere mare și un perimetru de securitate larg: asta este tot ce se poate vedea din imaginile recente din satelit ale misterioasei uzine de îmbogățire a uraniului  Fordow din Iran, scrie CNN.

Jurnaliştii de la agenţia americană explică: “Complexul secret, puternic păzit, construit în apropierea orașului sfânt Qom, a alimentat speculațiile cu privire la adevărata sa natură și dimensiune de când a fost făcut public pentru prima dată în 2009. O mare parte din ceea ce știm despre el provine dintr-o serie de documente iraniene furate cu ani în urmă de serviciile secrete israeliene.

Sălile principale se află la o adâncime estimată între 80 și 90 de metri sub pământ, ferite de orice bombă aeriană cunoscută a fi în posesia Israelului, ceea ce face ca distrugerea instalației din aer să fie o sarcină aproape imposibilă.

În timp ce conducerea Iranului se clatină în urma unei serii de lovituri devastatoare ale Israelului, unii analiști spun că la Fordow Iranul s-ar putea grăbi să transforme stocurile de uraniu îmbogățit în bombe nucleare.

Israelul a vizat instalația în ultimele zile, dar, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), până în prezent nu a dorit – sau nu a putut – să o avarieze.

Teheranul susține de mult timp că obiectivele programului său nuclear sunt pașnice, dar Fordow se află în centrul preocupărilor legate de ambițiile Iranului.

„Dimensiunea și configurația acestei instalații nu sunt compatibile cu un program pașnic”, a declarat în 2009 președintele american Barack Obama, atunci când, împreună cu președintele francez Nicolas Sarkozy și premierul britanic Gordon Brown, a dezvăluit lumii existența Fordow.

Cu doar câteva zile înainte de anunț, iranienii, aparent știind că agențiile occidentale aflaseră despre instalație, au informat AIEA despre intenția lor de a construi o nouă instalație de îmbogățire a uraniului. La acel moment, construcția la Fordow era în curs de desfășurare de ani de zile.

Teheranul a respins acuzațiile, dar condamnarea chiar și din partea aliatului său, Rusia, și îngrijorarea Chinei i-au lăsat puțin spațiu de manevră.

Construcția a început la începutul anilor 2000

SUA și aliații săi nu au furnizat multe detalii despre momentul în care a început construcția Fordow, dar imaginile istorice din satelit disponibile public arată lucrări la șantier încă din 2004, fotografiile dezvăluind două structuri pătrate albe unde se află astăzi intrările în tunel. AIEA afirmă că are imagini suplimentare care arată construcția încă din 2002.

„Fordow este de fapt un proiect care a început în timpul a ceea ce numim programul nuclear de urgență de la începutul anilor 2000”, a declarat David Albright, directorul Institutului pentru Știință și Securitate Internațională (ISIS) din Washington, DC, o instituție nepartizană dedicată stopării răspândirii armelor nucleare. „Ideea era ca ei (iranienii) să producă uraniu pentru arme în acea fabrică și să obțină uraniu slab îmbogățit din programul nuclear civil din Iran.”

În 2009, o structură exterioară de susținere de mari dimensiuni era deja construită, iar lucrările de excavare erau în curs pentru ceea ce experții consideră a fi un puț de ventilație, esențial pentru circulația aerului în interiorul instalației. Puțul a fost ulterior ascuns și camuflat, după cum arată imagini mai recente.

Teheranul a explicat AIEA într-o scrisoare din octombrie 2009 că decizia de a construi instalația subterană a fost luată ca urmare a „amenințărilor de atacuri militare împotriva Iranului”, adăugând că Fordow ar servi ca plan de urgență pentru uzina din apropiere de la Natanz, care, potrivit afirmațiilor sale, „se număra printre țintele amenințate cu atacuri militare”.

Iranul a declarat AIEA că instalația ar putea găzdui până la 3.000 de centrifuge.

Acordul nuclear și acuzațiile israeliene

Pericolele reprezentate de Fordow au fost în mare parte neutralizate ca urmare a Planului comun de acțiune cuprinzător (JCPOA), așa-numitul „acord nuclear cu Iranul”, care impunea Iranului să elimine două treimi din centrifugele din interiorul instalației, împreună cu toate materialele nucleare, după ce instalației i s-a interzis orice activitate de acest gen.

Acest proces a fost lent inversat când președintele american Donald Trump s-a retras din acord în 2018.

Detalii suplimentare despre instalație au fost făcute publice de premierul israelian Benjamin Netanyahu în 2018, după ce serviciile de informații ale țării sale au confiscat peste 55.000 de documente din ceea ce Israelul a numit „arhiva atomică” a Iranului.

Printre documente se aflau planuri detaliate ale Fordow și informații despre obiectivele sale: producerea de uraniu pentru arme, ca parte a programului nuclear al Iranului, pentru cel puțin una sau două arme nucleare pe an.

„Nu am văzut niciodată nicio neconcordanță”, a declarat Albright, care a analizat documentele, referindu-se la eforturile Iranului de a dezvolta arme nucleare.

„Sunt sute de mii de pagini. Adică, pur și simplu nu poți inventa atâtea lucruri. Nu cred că cineva contestă asta, și probabil de aceea există o rezoluție a Consiliului Guvernatorilor (AIEA) împotriva Iranului.”

La acea vreme, Abbas Araghchi, vice-ministrul iranian de externe, a calificat dezvăluirile și comentariile lui Netanyahu „copilărești” și „ridicole”. Apoi, secretarul de stat american Mike Pompeo a declarat că SUA știau despre aceste documente „de ceva timp” și că le consideră autentice.

Protejat chiar și de cele mai mari bombe

Rapoarte recente ale AIEA sugerează că Iranul a intensificat producția de uraniu îmbogățit la un nivel de 60% la instalația de la Fordow, care, potrivit experților și AIEA, conține acum 2.700 de centrifuge.
„Creșterea semnificativă a producției și acumulării de uraniu puternic îmbogățit de către Iran, singura țară fără arme nucleare care produce astfel de materiale nucleare, este extrem de îngrijorătoare”, a declarat AIEA într-un raport din 31 mai.

„Unul dintre factorii care au contribuit la creșterea tensiunii a fost faptul că nu au niciun motiv să facă acest lucru, în afară de a putea trece la etapa următoare și a-l transforma în uraniu pentru arme”, a declarat Albright.

„Acest lucru a fost interpretat ca o pregătire pentru a putea face acest lucru dacă vor decide. Și dacă ai 60%, poți transforma foarte repede uraniul în uraniu de calitate militară”, a adăugat el.

Potrivit grupului de reflecție ISIS, „Iranul poate transforma stocul actual de uraniu îmbogățit în proporție de 60% în 233 kg de uraniu pentru arme în trei săptămâni la uzina de îmbogățire a combustibilului din Fordow”, suficient pentru nouă arme nucleare.

De aceea, Fordow este un obiectiv major al încercărilor Israelului de a degrada și distruge programul nuclear al Iranului. Dar este acest lucru fezabil?

SUA este singura țară care deține tipul de bombă necesar pentru a lovi instalația nucleară Fordow din Iran, a declarat luni ambasadorul Israelului în SUA, Yechiel Leiter, într-un interviu acordat Merit TV.

„Pentru ca Fordow să fie distrusă de o bombă aruncată din cer, singura țară din lume care dispune de o astfel de bombă este Statele Unite. Și aceasta este o decizie pe care Statele Unite trebuie să o ia, indiferent dacă aleg sau nu să urmeze această cale”, a declarat Leiter. Dar, a adăugat el, aceasta nu era singura opțiune: „Există și alte modalități de a trata problema Fordow”.

Distrugerea Fordow din aer ar fi aproape imposibilă pentru Israel, potrivit unui raport din martie al grupului de reflecție Royal United Services Institute (RUSI) din Marea Britanie, și ar necesita o putere de foc semnificativă și asistență din partea Statelor Unite.

Nici măcar bombele GBU-57 ale SUA, care pot penetra ținte masive, nu ar putea ajunge la Fordow, deoarece ating doar o adâncime de aproximativ 60 de metri, potrivit raportului RUSI. Iar bombele GBU-57 pot fi lansate doar de bombardiere stealth B-2 ale Forțelor Aeriene ale SUA, pe care Israelul nu le are – chiar dacă SUA i-ar da bombele.

„Chiar și GBU-57/B ar necesita probabil mai multe impacturi în același punct de țintă pentru a avea șanse bune de a penetra instalația”, se arată în raport.

Alți analiști sunt de acord, spunând că, dacă SUA ar încerca să lovească Fordow, probabil că nu ar putea face acest lucru cu o singură bombă.

„Aș miza pe lovituri repetate împotriva Fordow”, a declarat Cedric Leighton, analist militar al CNN și fost colonel al Forțelor Aeriene ale SUA.

Albright spune că ar putea exista și alte modalități de a dezactiva Fordow.
„Israelul ar putea probabil să distrugă intrările în tuneluri destul de departe și, cu siguranță, să distrugă sistemul de ventilație”, a spus el. „Dacă ai distruge (tunelurile) și alimentarea cu energie electrică, ar trece luni de zile până când ar putea funcționa cu adevărat.”

În ciuda rolului său crucial în programul nuclear al Iranului, Albright consideră că Fordow este doar o altă piesă din puzzle.

„Dacă îl distrugi, nu este sfârșitul, pentru că apoi treci la următoarea amenințare, și anume câte centrifuge a fabricat Iranul pe care nu le-a instalat la Fordow și Natanz? Și unde se află acestea?”, a spus el.
„Cred că oamenii exagerează necesitatea distrugerii sale prin dărâmarea tavanelor, ceea ce, recunosc, probabil că numai SUA poate face.””