Platforma Civică “Împreună pentru Centura Verde” anunţă că deputaţi de la mai multe partide, cu sprijinul Ministerului Mediului, au depus la Codul Silvic mai multe amendamente în vederea constituirii centurii verzi a Bucureştiului.
Decizia vine în contextul în care proiectul de lege care constituie “piatra de temelie” a viitoarei Centuri Verzi Bucureşti-Ilfov “zace blocat” de aproape jumătate de an la Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, informează platforma civică, prin intermediul unui comunicat.
Conform aceleiaşi surse, Ministerul Mediului susţine şi un alt amendament la noul Cod Silvic ce vizează includerea arborilor remarcabili în Fondul Forestier Naţional şi asigurarea conservării lor. Totodată, platforma civică pledează şi pentru un al treilea amendament, legat de accesul liber în pădure, pentru recreere.
“Înaintat către Parlament acum un an de zile, pe 12 aprilie 2023, proiectul (viitoarei Centuri Verzi Bucureşti-Ilfov, n.r.) a avut iniţial un parcurs pozitiv, reuşind să atragă co-iniţiatori de la toate partidele. Până acum, la comisiile anterioare din Camera Deputaţilor, forul decizional a obţinut de fiecare dată unanimitate. De asemenea, în prealabil, proiectul a fost adoptat cu unanimitate de către Senat şi tot cu unanimitate a trecut de comisiile acestuia. Însă blocajul de la ultima comisie, cea pentru ‘agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice’, blocaj ce însumează aproape jumătate din vârsta pe care o are demersul, a făcut ca iniţiativa să fie ajunsă din urmă de noul cod silvic, a cărui adoptare, fiind jalon în PNRR, este estimată pentru actuala sesiune parlamentară”, se arată în comunicat.
Drept urmare, Platforma Civică “Împreună pentru Centura Verde” anunţă că a promovat textul iniţial al proiectului de lege în forma unor amendamente la noul cod, text ce a fost agreat împreună cu Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
Depuse prin deputatele Diana Buzoianu (USR) şi Oana Cambera (REPER), aceste amendamente au fost asumate în calitate de autori de mai mulţi parlamentari: actualul ministru al mediului, Mircea Fechet (deputat PNL), fostul ministru al mediului Tanczos Barna (senator UDMR), preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă (preşedinte şi senator PNL), Kelemen Hunor (preşedinte şi deputat UDMR), Lucian Mazilu (preşedintele Comisiei pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic, senator PSD), Robert Cazanciuc (senator PSD, fost ministru al justiţiei).
Alex Găvan, fondator al platformei civice, a subliniat că proiectul Centurii Verzi are nevoie de susţinători “asumaţi” care să o transforme în realitate.
“Noul Cod Silvic urmează să fie adoptat pe repede înainte, sub presiunea pierderii banilor din PNRR. El trebuia adoptat încă de anul trecut. Deşi acesta ratează reforma sistemică, conţine totuşi nişte sâmburi de reformă, susţinuţi de către Ministerul Mediului şi foarte mulţi politicieni: protejarea pădurilor din jurul Bucureştiului şi Ilfov ca prim pas pentru constituirea centurii verzi a Bucureştiului, protejarea arborilor remarcabili, acces nerestricţionat în pădure, pentru recreere, sau transparentizarea procesului de amenajare a pădurilor”, a precizat Florin Stoican, cofondator Platforma Civică “Împreună pentru Centura Verde”.
Platforma, care reuneşte peste 150 de organizaţii neguvernamentale, grupuri civice şi persoane publice, a elaborat “Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor”. Documentul în şapte puncte conţine proiectul de lege care îşi propune protejarea pădurilor din Ilfov, “piatra de temelie a viitoarei centuri verzi”, cât şi soluţii la poluarea din Bucureşti şi judeţ, dar şi din alte oraşe ale ţării.
Memorandumul a fost semnat de preşedinţii de partide Nicolae Ciucă (PNL), Cătălin Drulă (USR), Kelemen Hunor (UDMR), Dragoş Pîslaru şi Ramona Strugariu (REPER), cât şi de primarul capitalei, Nicuşor Dan, şi de Hubert Thuma, preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov.
“Platforma face iarăşi apel la preşedintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu şi îl invită (constant, încă de acum jumătate de an) să se alăture şi să semneze Memorandumul pentru Aer Curat, Sănătate şi Viitor, PSD fiind singurul partid nesemnatar”, se arată în comunicat.
Se menţionează că Bucureştiul este în “top 3 al celor mai poluate capitale” din UE, înregistrând şi cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutăţite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde EUR.
“Conform concluziei oficiale a unui raport din 2020 al Institutului Naţional de Sănătate Publică, dacă autorităţile şi-ar îndeplini ţintele deja asumate pentru combaterea poluării, locuitorii Bucureştiului ar putea avea o speranţă de viaţă mai lungă cu patru ani. (…) În acelaşi timp, ironic, pădurile din jurul Bucureştiului sunt decimate în mod sistematic. Ultimele rămăşiţe ale legendarilor codri ai Vlăsiei sunt zilnic sub asaltul drujbelor”, reiese din comunicat.
| Știri BVB