De la începutul anului şi până în prezent, preţul spot al aurului a crescut cu 50%, iar în data de 20 octombrie a fost atins un maxim istoric de 4.381 dolari pentru o uncie, pe fondul cererii de valori de refugiu, în contextul tensiunilor geopolitice, incertitudinilor tarifare din SUA şi, mai recent, al unui val de frică de a rata ocazia de cumpărare, “FOMO”.
“Perspectivele pentru aur rămân optimiste, deoarece continua slăbiciune a dolarului american, aşteptările privind reducerea dobânzilor şi ameninţarea stagflaţiei ar putea impulsiona şi mai mult cererea de aur pentru investiţii. Studiile noastre arată că piaţa nu este încă saturată”, a declarat Louise Street, analist şef la Consiliul Mondial al Aurului.
Cererea de lingouri şi monede de aur a crescut cu 17% în trimestrul al treilea, impulsionată de India şi China, în timp ce intrările de aur în fondurile tranzacţionate la bursă (ETF) au urcat cu 134%, a precizat WGC. Împreună, aceste categorii au compensat scăderea producţiei de bijuterii din aur, cea mai importantă categorie a cererii fizice. Pe acest segment, cererea de aur a scăzut cu 23%, până la 419,2 tone, deoarece preţurile ridicate au afectat achiziţiile de bijuterii din aur ale cumpărătorilor din întreaga lume.
Băncile centrale, o altă sursă majoră a cererii de aur, au crescut achiziţiile cu 10%, până la 219,9 tone în trimestrul al treilea, a estimat WGC, pe baza achiziţiilor raportate şi a evaluării sale asupra achiziţiilor nedeclarate.
În primele nouă luni ale acestui an, băncile centrale au cumpărat 634 de tone de aur, “mai puţin decât vârfurile excepţionale din ultimii trei ani, dar confortabil peste nivelurile de dinainte de 2022”, au subliniat experţii WGC.
Pe partea ofertei de aur, reciclarea de aur a crescut cu 6%, iar producţia minieră a urcat cu 2% în al treilea trimestru, aducând oferta trimestrială de aur la un nivel record.
| Știri BVB