Cererile lui Putin pentru pace includ încetarea extinderii NATO, spun sursele

• Putin vrea un angajament scris pentru oprirea extinderii NATO spre est, spun surse

• Rusia solicită, de asemenea, ridicarea sancțiunilor și protecția vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina

• Ucraina a insistat asupra aspirațiilor sale de aderare la NATO, în ciuda cererilor Rusiei

Condițiile președintelui Vladimir Putin pentru încheierea războiului din Ucraina includ cererea ca liderii occidentali să se angajeze în scris să oprească extinderea NATO spre est și să ridice o parte din sancțiunile impuse Rusiei, potrivit trei surse rusești cu cunoștințe despre negocieri, scrie Reuters.

Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că dorește să pună capăt celui mai sângeros conflict european de după al Doilea Război Mondial și și-a manifestat frustrarea față de Putin în ultimele zile, avertizând marți că liderul rus „se joacă cu focul” prin refuzul de a participa la negocierile de încetare a focului cu Kievul, în timp ce forțele sale înregistrează progrese pe câmpul de luptă.

După ce a discutat cu Trump timp de peste două ore săptămâna trecută, Putin a declarat că a acceptat să colaboreze cu Ucraina la un memorandum care să stabilească contururile unui acord de pace, inclusiv calendarul încetării focului. Rusia afirmă că în prezent redactează propria versiune a memorandumului și nu poate estima cât timp va dura acest proces.

Kievul și guvernele europene au acuzat Moscova că trage de timp în timp ce trupele sale avansează în estul Ucrainei.

„Putin este gata să facă pace, dar nu cu orice preț”, a declarat o sursă rusă de rang înalt, familiarizată cu gândirea la nivel înalt din Kremlin, care a vorbit sub condiția anonimatului.

Cele trei surse ruse au afirmat că Putin dorește un angajament „scris” din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde alianța NATO condusă de SUA spre est – ceea ce înseamnă, pe scurt, excluderea oficială a Ucrainei, Georgiei, Moldovei și a altor foste republici sovietice din rândul membrilor alianței.

Rusia dorește, de asemenea, ca Ucraina să fie neutră, ca unele sancțiuni occidentale să fie ridicate, ca problema activelor suverane ruse înghețate în Occident să fie rezolvată și ca vorbitorii de limbă rusă din Ucraina să fie protejați, au declarat cele trei surse.

Prima sursă a afirmat că, dacă Putin își va da seama că nu poate ajunge la un acord de pace în condițiile sale, va încerca să le arate ucrainienilor și europenilor, prin victorii militare, că „pacea de mâine va fi și mai dureroasă”.

Kremlinul nu a răspuns la solicitarea de comentarii cu privire la raportul Reuters. Putin și oficialii ruși au afirmat în repetate rânduri că orice acord de pace trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului – expresie folosită de Rusia pentru a se referi la problema extinderii NATO și a sprijinului occidental pentru Ucraina.

Kievul a afirmat în repetate rânduri că Rusiei nu ar trebui să i se acorde dreptul de veto asupra aspirațiilor sale de a adera la alianța NATO. Ucraina susține că are nevoie de Occident pentru a-i oferi garanții de securitate solide, capabile să descurajeze orice atac rus în viitor.

Administrația președintelui Volodymyr Zelenskiy nu a răspuns la solicitarea de comentarii.

NATO a afirmat și în trecut că nu își va schimba politica „ușilor deschise” doar pentru că Moscova o cere. Un purtător de cuvânt al alianței formate din 32 de membri nu a răspuns la întrebările Reuters.

Putin a ordonat trimiterea a zeci de mii de soldați în Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul Ucrainei între separatiștii susținuți de Rusia și trupele ucrainene.

În prezent, Rusia controlează puțin sub o cincime din teritoriul țării. Deși avansul Rusiei s-a accelerat în ultimul an, războiul costă scump atât Rusia, cât și Ucraina, în termeni de victime și cheltuieli militare.

Reuters a raportat în ianuarie că Putin era din ce în ce mai îngrijorat de distorsiunile economice din economia de război a Rusiei, pe fondul deficitului de forță de muncă și al ratelor ridicate ale dobânzilor impuse pentru a frâna inflația. Prețul petrolului, pilonul economiei ruse, a scăzut constant în acest an.

Trump, care se mândrește cu relațiile sale prietenoase cu Putin și și-a exprimat convingerea că liderul rus dorește pacea, a avertizat că Washingtonul ar putea impune sancțiuni suplimentare dacă Moscova întârzie eforturile de găsire a unei soluții. Trump a sugerat duminică pe rețelele de socializare că Putin „a înnebunit complet” lansând un atac aerian masiv asupra Ucrainei săptămâna trecută.

Prima sursă a afirmat că, dacă Putin ar vedea o oportunitate tactică pe câmpul de luptă, ar avansa mai mult în Ucraina și că Kremlinul crede că Rusia ar putea lupta ani de zile, indiferent de sancțiunile și dificultățile economice impuse de Occident.
O a doua sursă a declarat că Putin este acum mai puțin dispus să facă compromisuri în privința teritoriului și rămâne ferm pe poziția sa publică, conform căreia dorește întreg teritoriul celor patru regiuni din estul Ucrainei revendicate de Rusia.
„Putin și-a întărit poziția”, a declarat a doua sursă cu privire la chestiunea teritoriului.

EXTINDEREA NATO

În timp ce Trump și Putin se luptă în public cu privire la perspectivele de pace în Ucraina, Reuters nu a putut determina dacă intensificarea războiului și înăsprirea pozițiilor prevestesc determinarea de a ajunge la un acord sau prăbușirea negocierilor.

În iunie anul trecut, Putin a stabilit condițiile inițiale pentru încetarea imediată a războiului: Ucraina trebuie să renunțe la ambițiile sale de aderare la NATO și să-și retragă toate trupele de pe întreg teritoriul celor patru regiuni ucrainene revendicate și controlate în mare parte de Rusia.

În plus față de Crimeea, pe care a anexat-o în 2014, Rusia controlează în prezent aproape toată regiunea Luhansk, peste 70% din regiunile Donetsk, Zaporizhzhia și Kherson. De asemenea, ocupă o fâșie din regiunile Kharkiv și Sumy și amenință Dnipropetrovsk.

Fostul președinte american Joe Biden, liderii europeni occidentali și Ucraina au calificat invazia drept o acaparare imperialistă de teritorii și au promis în repetate rânduri că vor învinge forțele ruse.

Putin prezintă războiul ca un moment de cotitură în relațiile Moscovei cu Occidentul, care, potrivit lui, a umilit Rusia după căderea Uniunii Sovietice în 1991, prin extinderea NATO și încălcarea a ceea ce el consideră sfera de influență a Moscovei.

La summitul de la București din 2008, liderii NATO au convenit că Ucraina și Georgia vor deveni într-o zi membre ale alianței. În 2019, Ucraina și-a modificat constituția, angajându-se pe calea aderării depline la NATO și la Uniunea Europeană.

Trump a declarat că sprijinul anterior al SUA pentru aderarea Ucrainei la NATO a fost una dintre cauzele războiului și a indicat că Ucraina nu va obține statutul de membru. Departamentul de Stat al SUA nu a răspuns la solicitarea de comentarii pentru acest articol.

Putin, care a ajuns în fruntea Kremlinului în 1999, a revenit în repetate rânduri asupra chestiunii extinderii NATO, inclusiv în cele mai detaliate declarații ale sale despre o posibilă pace în 2024.

În 2021, cu doar două luni înainte de invazia rusă, Moscova a propus un proiect de acord, deschide o filă nouă cu membrii NATO care, în conformitate cu articolul 6, ar obliga NATO să „se abțină de la orice extindere ulterioară a NATO, inclusiv aderarea Ucrainei și a altor state”. Diplomații americani și NATO au declarat la momentul respectiv că Rusia nu poate avea drept de veto asupra extinderii alianței.

Rusia dorește un angajament scris din partea NATO, deoarece Putin consideră că Moscova a fost indusă în eroare de Statele Unite după căderea Zidului Berlinului în 1989, când secretarul de stat american James Baker i-a asigurat liderului sovietic Mihail Gorbaciov, în 1990, că NATO nu se va extinde spre est, au declarat două dintre surse.

A existat o astfel de promisiune verbală, a declarat fostul director al Agenției Centrale de Informații, William J. Burns, în memoriile sale, dar aceasta nu a fost niciodată oficializată – și a fost făcută într-un moment în care prăbușirea Uniunii Sovietice nu avusese încă loc.

NATO, fondată în 1949 pentru a asigura securitatea împotriva Uniunii Sovietice, afirmă că nu reprezintă o provocare pentru Rusia, deși evaluarea sa din 2022 privind pacea și securitatea în zona euro-atlantică a identificat Rusia ca fiind cea mai „semnificativă și directă amenințare”.

Invazia Rusiei în Ucraina în acel an a determinat Finlanda să adere la NATO în 2023, urmată de Suedia în 2024.

Liderii europeni occidentali au afirmat în repetate rânduri că, dacă Rusia va câștiga războiul din Ucraina, ar putea într-o zi să atace chiar NATO, un pas care ar declanșa un război mondial. Rusia respinge aceste afirmații ca fiind alarmiste și nefondate, dar a avertizat, de asemenea, că războiul din Ucraina ar putea degenera într-un conflict mai amplu.