Cetăţenii germani, aşteptaţi să voteze în cadrul unor alegeri cu miză mare, urmărite îndeaproape de Europa şi SUA

Cetăţenii germani sunt aşteptaţi, duminică, la urne, după o campanie electorală intensă, dominată de economia ţării care dă rateuri şi o succesiune de atacuri mortale care au făcut din migraţie şi securitate o temă de interes, scrie BBC, potrivit News.ro.

Friedrich Merz, liderul conservator în vârstă de 69 de ani, porneşte de pe prima poziţie pentru a deveni următorul cancelar al Geramniei, în cadrul unor alegeri urmărite îndeaproape în Europa şi SUA.

În cazul în care creştin-democraţii lui Merz câştigă, el va trebui să facă o alianţă cu cel puţin încă un partid, cel mai probabil social-democraţii lui Olaf Scholz, al cărui guvern a căzut anul trecut.

În ajunul votului, Merz a fost categoric că nu va face o înţelegere cu Alternativa pentru Germania (AfD), de extremă drepta, care ar urma să devină cea de-a doua cea mai mare forţă politică, în faţa partidului de centru-stânga al lui Scholz.

Circa 59,2 milioane de germani sunt eligibili pentru a vota şi, deşi milioane dintre ei au votat deja prin poştă, sondajele indicau că aproximativ 20% erau indecişi, cu o zi înainte de alegeri.

Votarea începe la ora 8:00 (07:00 GMT) şi se închide la 18:00, iar în cursul serii ar trebui să existe deja o idee clară privind rezultatul.

Votanţii sunt însufleţiţi de aceste alegeri esenţiale, iar campania a continuat şi sâmbătă, cu o dezbatere finală la televiziunea naţională – a noua de luna aceasta.

Acesta este un moment de cumpănă, în care Germania va trebui să ia decizii mari pe scena mondială, dar şi acasă.

Merz promite o conducere puternică în Europa, dar Berlinul se află sub presiunea de a relaxa bugetul pentru armată.

Fiind al doilea cel mai mare livrator de ajutor militar pentru Ucraina, următorul guvern al Germaniei va înfrunta un preşedinte al SUA care l-a criticat pe preşedintele Volodimir Zelenski ca fiind un dictator şi a rupt frontul unitar al Occidentului împotriva Rusiei.

Liderii politici germani au fost şocaţi şi de vice-preşedintele SUA JD Vance, care s-a întâlnit cu candidatul AfD pentru funcţia de cancelar, Alice Weidel, şi a cerut să se termine cu tabu-ul îndelungat privind discuţiile cu extrema dreaptă.

Merz a fost acuzat că l-a încălcat luna trecută, când a folosit sprijinul lor în Parlament. În mai multe oraşe au avut loc, sâmbătă, manifestaţii împotriva extremei drepte.

AfD are deja popularitate în mai multe landuri din est, dar este în ascensiune rapidă şi în vest, atrăgând sprijin în rândul germanilor mai tineri prin TikTok.

AfD vrea ieşirea din UE, renunţarea la măsurile privind schimbările climatice, construirea de centrale nucleare şi repararea conductelor de gaze şi a relaţiilor cu Rusia.

Însă vocea sa a fost cea mai puternică în ceea ce priveşte migraţia şi securitatea, după ce din luna mai până acum au avut loc cinci atacuri mortale, inclusiv trei în timpul campaniei electorale, Magdeburg, Aschaffenburg şi Munchen – şi toate ar fi fost desfăşurate de imigranţi.

Un atac prin înjunghiere care a avut loc, vineri seară, la monumentul Holocaustului din Berlin a ţinut subiectul pe prima pagină. Victima a supravieţuit, iar Poliţia afirmă că atacatorul era sirian şi motivul era antisemitismul.
AfD a îmbrăţişat o politică foarte controversată, numită ”remigraţie”, pe care o defineşte ca deportarea migranţilor care au comis infracţiuni. Însă termenul se poate referi şi la deportarea în masă a migranţilor şi a urmaşilor acestora.

Partidul anti-migraţie şi-a asigurat deja o breşă în părţi din vest, în special în fosta zonă industrială a Germaniei, valea Ruhr.